Reformele structurale au ca țintă finală drepturile de proprietate și instaurarea domniei legii, deși pare paradoxal într-o țară care a renunțat formal la regimul comunist, iar trendul este populismul, a declarat, luni, Lucian Croitoru, idee susținută și de Napoleon Pop, membru în CA-ul BNR.
„Poate ar trebui să clarificăm ce înseamnă reforme structurale. Eu cred că în primul rând ar trebui pusă ordine în setul de regului pentru a le face clare, nepărtinitoare. Și te duci imediat în aria fiscală, în aria concurenței, a întreprinderilor de stat (…) Cum se face că la noi întreprinderile de stat merg mai slab decât la alții? Trebuie făcute acolo reforme la firul ierbii (…) În final vom constata că cele mai multe reforme au ca țintă drepturile de proprietate, care au rămas neclare, deși pare ciudat să mai afirmi la 22 de ani de trecere la capitalism în România că drepturile de proprietate sunt neclarificate”, a spus Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, la un seminar privind finanțarea economiei românești.
Declarația lui Croitoru a venit ca un răspuns la intervenția lui Napoleon Pop, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, care a adus o critică voalată deselor luări de cuvânt unde se invocă nevoia de reforme structurale fără a transmite înțelesul acestei expresii în condițiile actuale.
„Ajungem mereu la expresia reforme structurale. Poate ar fi foarte bine să avem un seminar pe această temă. Ce înțelegem prin reforme structurale? Pentru că a intrat în limbajul economic acest cuvânt cu multă ușurință. Tot timpul prin el căutăm anumite scuze dar de fapt nu știm ce este în spatele acestei probleme”, a spus Napoleon Pop, după prezenterările lui Ionuț Dumitru, președintelel Consiliului Fiscal, și Lucian Anghel, președinte executiv BCR Fond de pensii.
Oficialul BNR a arătat că înainte de a ridica problema reformelor structurale este nevoie de o viziune, pentru că o reformă structurală făcută mereu „de manieră pompieristă și pe picior” și dependent de ciclul electoral, nu poate să răspundă cerințelor de cultură economică.
„De regulă observăm că reformele nu fac decât să zdruncine puținul bun care a început, altă dată întrerup o tendință bună și în cel mai bun caz agravează problematica celor două resurse de care am vorbit, cea a evaziunii și a cheltuirii banului public”, a spus Pop.
De fapt, el și-a început observațiile punctând că înainte de identificarea unor surse externe de finanțare, sau de îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, puțin probabile pe termen scurt, ar trebui făcute eforturi în direcția exploatării resurselor financiare la îndemână, cum ar fi reducerea evaziunii fiscale sau eficientizarea cheltuielii banului public.
Ulterior, Pop a declarat pentru MEDIAFAX că prioritatea nu sunt fondurile europene, ci schimbarea percepției față de muncă, angajarea populației active în muncă, iar reformele trebuien să vizeze sprijinirea acestei ținte.
„Sigur că sunt de acord cu Lucian Croitoru. O democrație care nu definește proprietatea individuală și nu o garantează până în pânzele albe niciodată nu va putea performa (…) Restituirea proprietățiilor a fost o reformă în sine, una esențială, dar s-a făcut prost. Pământurile nu sunt nici acum la cei care le-au deținut. (…) În țara asta s-a știut fiecare metru pătrat, al cui era. Cum după 60 de ani nu se mai știe nimic?”, a spus Pop.
Oficialul BNR a arătat că în ciuda pașilor relizați în reforme structurale începând cu 1993 trebuie o nouă abordare, care să definească ce ar urma să se realizeze la nivelul reformelor în linie cu timpurile, dar pornind și de la avantajele comparative. El a dat ca exemplu agricultura, unde în perioada interbelică nu se vrobea de „problema agriculturii”, ci de „industrializarea agiculturii”.
„Înainte cu 60 de ani vorbeam de industria agriculturii și nu de agricultură în sine. Azi vorbim de dezvoltare rurală, dar de fapt este vorba de industria agriculturii și industria turismului”, a mai comentat Pop.
În linie cu oprientarea care l-a consacrat, Croitoru a concluzionat că principala reformă structurală este să lași în economie să funcționeze piețele, dar și-a exprimat temerea că lumea și România se îndreaptă spre o altă direcție.
„Atunci când economiile se duc în jos, se confruntă cu șocuri, te întrebi cine preia aceste șocuri. Păi ar fi piețele, dar au nevoie de flexibilitate? Au nevoie. Ne îndreptăm spre acest lucru? Am îndoilei că lucrăm în sensul acesta”, a spus Croitoru.
Urmărind să fie cât mai aplicat pe problematica României, Coritoru la citat pe fostul șef al Fed Alan Greenspan, care afirmă că un motiv major pentru care țările în curs de dezvoltare rămân în curs de dezvoltare este slaba lor sprijinire pe aplicarea drepturilor de proprietate.
„Asta este principala reformă pe care ar trebui să o facem (…) Greenspan merge și mai departe și spune: «Succesul unei prognoze economice de 5-10 ani depinde la fel de mult de prognoza gradului de domnie a legii pe cât depinde de econometria noastră sofisticată». Să fim în stare să credem că de acum în 5-10 ani vom avea domnia legii. Ați văzut cât s-a extins populismul”, a conchis Croitoru.
