Centrul de Resurse Juridice solicită adoptarea unor măsuri unitare la nivel național care nu doar să interzică utilizarea mijloacelor de restricționare a libertății de mișcare a copiilor cu dizabilități mintale în orice mediu, dar să și prevină astfel de comportamente prin formarea personalului.
Reprezentanții Centrului de Resurse Juridice (CRJ) arată, într-un comunicat de presă remis vineri agenției MEDIAFAX, că nu este suficientă doar destituirea unor angajați în cazul contenționării copiilor, ci trebuie să existe garanții suplimentare în protejarea copiilor cu dizabilități mintale spitalizați.
Aceștia susțin că ar fi „naiv” să se creadă că minorii cu dizabilități mintale fără părinți sau aparținători se pot afla în poziții de egalitate cu acei copii fără dizabilități și internați împreună cu un părinte.
CRJ menționează că ratificarea de către România a Convenției privind drepturile copiilor și a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități nu constituie suficiente garanții pentru protejarea dreptului la demnitate și la protecție împotriva abuzurilor de orice natură ar fi acestea.
„Constatăm astfel că legarea copiilor cu dizabilități mintale aduce numai un prejudiciu de imagine, fără a fi avute în vedere considerente de ordin emoțional, medical, fizic și etic. Fără a se ține cont că actul medical nu este pentru sine, nici pentru imagine, ci exclusiv pentru pacient. Reamintim că Legea sănătății mintale prevede ca restricționarea libertății de mișcare sau izolarea unei persoane cu probleme de sănătate mintală să se realizeze numai la indicația medicului psihiatru și numai într-o unitate de asistență medicală de psihiatrie”, se arată în comunicatul citat.
CRJ precizează că în cel de-al șaisprezecelea raport, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii sublinia că ar trebui să se recunoască faptul că apelarea la măsuri de contenționare pare să fie în mod substanțial influențată de factori non-clinici, cum ar fi percepția personalului vizavi de rolul lor și de conștientizarea pacienților cu privire la drepturile lor.
Studiile comparative au arătat că frecvența de utilizare a imobilizării, inclusiv izolare, este legată nu numai de numărul de angajați, diagnostice ale pacienților sau de condițiile materiale din instituție, dar și de „cultura” și atitudinea personalului instituției, potrivit raportului.
„Scăderea frecvenței de utilizare a contenționării la un nivel minim viabil necesită o schimbare a culturii în multe instituții. Rolul managementului este crucial în acest sens. Cu excepția cazului în care managementul încurajează și oferă alternative angajaților, o practică îndelungată de a recurge frecvent la mijloace de constrângere este probabil să prevaleze”, se mai arată în raportul citat de CRJ.
Reprezentanții Centrului de Resurse Juridice atrag atenția autorităților publice locale și centrale, precum și asociațiilor profesionale din domeniul medical, social și psihologic că în lipsa adoptării unor măsuri unitare la nivel național – care nu doar să interzică utilizarea mijloacelor de restricționare a libertății de mișcare a copiilor cu dizabilități mintale în orice mediu, fie medical, social sau educațional, ci să și prevină apariția acestor comportamente prin formarea adecvată a personalului medical, social și educațional în prevenirea și gestionarea comportamentelor cu potențial agresiv – asemenea tehnici vor continua să rămână o practică în toate instituțiile în care se vor afla copii cu dizabilități mintale.
„Nicio schimbare reală nu va avea loc în lipsa unui mecanism independent de vizitare a acestor instituții cu scopul prevenirii tratamentelor degradante la adresa copiilor și adulților cu dizabilități mintale, aceste practici vor continua să fie regula de gestionare a comportamentelor copiilor cu dizabilități mintale”, se mai arată în comunicat.
CRJ recomandă autorităților publice locale și centrale și profesioniștilor din domeniile social, medical și educațional să ia în considerare cel puțin cinci principii: toate eforturile trebuie depuse pentru a preveni aplicarea mijloacelor de contenționare a copiilor cu dizabilități mintale în spitale, centre de plasament și școli speciale; orice intervenție de tip comportamental trebuie să fie consecventă cu drepturile fundamentale ale copilului cu dizabilități mintale de a fi tratat cu demnitate și de a fi protejat împotriva oricăror abuzuri; restricționarea libertății de mișcare a copiilor cu dizabilități mintale nu va fi niciodată utilizată pentru a pedepsi copilul sau pentru a suplini lipsa de personal medical, social, educațional sau îngrijitori din sistemul de protecție socială; utilizarea mijloacelor de contenționare a copiilor cu dizabilități mintale, în mod repetat, pe același copil, trebuie să atragă de la sine o reevaluare a intervențiilor medicale și psihologice aplicate cu scopul de a preveni comportamentul de tip violent; dacă strategii de pozitivare a comportamentului nu au fost aplicate până la acel moment, este timpul ca personalul să fie instruit și responsabilizat și medicii, asistenții medicali, infirmierii, psihologii, asistenții sociali, educatorii, îngrijitorii și asistenții maternali trebuie să fie instruiți periodic cu privire la prevenirea contenționării copiilor cu dizabilități mintale.
Mai multe imagini cu copii legați de paturi cu feșe în secția de pediatrie a Spitalului Județean Buzău au fost difuzate, în 28 ianuarie, pe posturile centrale de televiziune, fiind vorba despre copii instituționalizați, cu vârste cuprinse între 2 și 12 ani.
Șeful Secției Pediatrie a Spitalului Județean Buzău, Carmencita Matei, și asistentul-șef al secției, Mircica Găzdaru, vor fi destituite din funcții în urma anchetei în cazul copiilor legați de paturi, au anunțat, marți, reprezentanții Consiliului Județean. De asemenea, asistenta medicală și infirmiera de salon vor fi sancționate cu reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de două luni.
Potrivit unui comunicat transmis marți de Consiliul Județean Buzău, instituție în subordinea căreia se află spitalul, măsurile și sancțiunile au fost propuse de Comisia de disciplină constituită în acest caz și au fost aprobate de către managerul unității medicale.
Directorul medical al Spitalului Județean Buzău, Victor Ioniță, a demisionat din funcție, miercuri, pe motiv că sancțiunile dispuse împotriva cadrelor medicale de la Secția Pediatrie, în cazul copiilor legați de paturi, sunt „prea dure”.
În opinia acestuia, cazul copiilor legați de paturi a provocat „doar un prejudiciu de imagine”, iar măsura destituirii șefului Secției Pediatrie, Carmencita Matei, este prea dură, mai ales că practica contenționării este utilizată în toate spitalele din țară și din Europa.
Reprezentanții Colegiului Medicilor din România spuneau că în toate spitalele din Uniunea Europeană contenția este acceptată în cazul pacienților cu tulburări psihice ce le pun în pericol integritatea fizică sau viața prin autoagresiune sau accidente, însă cu respectarea unei anumite proceduri.
Dosarul penal în cazul copiilor legați de paturi la Spitalul Județean Buzău a fost preluat de procurorii Parchetului Judecătoriei Buzău, care fac cercetări pentru rele tratamente aplicate minorului, purtare abuzivă și punerea în primejdie a unei persoane aflate în neputința de a se îngriji.
