Criză de carne și lapte la unitățile de procesare

Lipsa unei strategii de dezvoltare a agriculturii și a unui plan de afaceri pe termen mediu și lung a adus județul Suceava în situația de a avea unități de procesare a cărnii și laptelui la cele mai înalte standarde, dar care nu-și pot asigura materia primă pentru că nu sunt suficiente animale de carne și lapte. După ce în perioada 2002-2005 țăranii din Suceava se plângeau că nu au unde să-și taie animalele și sunt obligați să meargă la abatoare în județele vecine, astăzi s-a ajuns în situația de a avea unități de procesare cu capacitate de tăiere și prelucrare foarte mare și la standardele de igienă și calitate impuse de UE, dar nu mai sunt animale de tăiat. Corelat cu scăderea consumului și creșterea importurilor de produse din carne și lapte, sucevenii care au investit în mari abatoare se pot confrunta cu mari dificultăți financiare.
În județul Suceava există 103 exploatații comerciale de bovine, dar numai cinci dintre acestea, care însumează un total de 500 de capete, sunt de vaci de carne. Mai există cinci ferme de oi, cu circa 500 de animale, două de porci, cu 4000 de capete total, și trei ferme de capre, cu 1000 de capete.
Dr. veterinar Dan Lupu, șeful Serviciului Sănătate Animală din cadrul Direcției Sanitar-Veterinare Suceava, a precizat că în gospodăriile populației din județ mai sunt înregistrate aproape 165.000 de capete bovine, 67.000 de porci, 275.000 de oi și 17.000 de capre. În gospodării – sau exploatații agricole, cum sunt înregistrate – sunt între una și 15 bovine, dar majoritar câte două vaci. În ceea ce privește fermele, aproximativ 80 dintre acestea au 20 de capete de animale. Sucevenii s-au orientat însă spre producția de lapte și mai puțin spre cea de carne, când este vorba despre cum își exploatează animalele, în schimb, când au investit, au construit carmangerii cu mari capacități de procesare.
La această oră, în județ avem 17 unități de abatorizare și procesare a cărnii, cea mai mare, de 500 de tone pe săptămână, fiind Ancarol, de la Gura Humorului. Facos poate tăia și prelucra 250 de tone săptămânal, Nicșani-Călinești – 100 de tone, Maralex Bădeuți și Avastar, câte 100 de tone.
Pentru a-și asigura fluxul de producție, doi procesatori importă carne de lucru
La Nicșani se taie și cai, anul trecut fiind sacrificați, conform evidențelor de la DSV, circa 2.000 de cai. Șeful Serviciului Igienă de la DSV, dr. Dan Corneanu, a arătat că celelalte unități de prelucrare au capacități cuprinse între 10-12 tone și 90 de tone săptămânal.
În ceea ce privește unitățile de prelucrare a laptelui, cea mai mare capacitate o are Dorna Lactate Floreni, cu 600 de tone pe săptămână, apoi Rarăul Câmpulung, cu 400 de tone pe săptămână, dar și fabrica de înghețată Betty Ice, cu 600 de tone. Din 22 de procesatori de lapte, cu excepția firmelor menționate, media de procesare este de 20-30 de tone săptămânal. Din datele furnizate de dr. Corneanu, reiese că acestor firme li se mai adaugă 12 producători de produse tradiționale din lapte, trei din carne și unul cu produse tradiționale din pește, cu o capacitate de maxim o tonă săptămânal. Media lunară de lapte procesat este de 60-70.000 hectolitri.
Dacă la lapte procesatorii iau materia primă de pe plan local, la carne două firme fac și importuri de carne lucru vită și porc pentru a-și asigura fluxul de producție. Cantitatea importată este de 30-35 de tone lunar.
În condițiile în care unitățile de procesare din județ ar funcționa la capacitate maximă și carnea s-ar consuma integral în județ, acestea ar putea asigura 1.475 tone de carne pe săptămână, respectiv un consum anual de 109,57 kg de carne/locuitor. La lapte, unitățile din Suceava ar asigura 109,2 litri lapte/locuitor anual.
Din păcate, nu există nici un fel de cifre oficiale referitoare la consumul de carne și lapte din județ și nici a cantităților de alimente din aceste categorii vândute într-o perioadă determinată de timp.
La nivel național, ultimele date referitoare la consumul de carne și lapte din România, făcute publice de Ministerul Agriculturii, se referă la anul 2008. Atunci, consumul anual de carne și produse din carne din România era de 64,5 kilograme pe cap de locuitor, sub media din UE, de 86 de kilograme, însă consumul de lapte era de 240 de litri pe cap de locuitor, mai mare decât media europeană, de 237 de litri.
Pentru 2010, consumul de carne prognozat de Euromonitor pe gospodărie în România, nu pe locuitor, a fost de 143,7 kilograme, față de o medie de 120,5 kilograme la nivelul Europei de Est.
Cifrele Euromonitor arată că românii consumă mai puțină carne decât polonezii, ungurii, cehii și bulgarii, dar mai multă decât rușii, slovacii și ucrainenii.
Vest-europenii consumă în medie 134,3 kilograme de carne anual pe gospodărie.