Cristian Mungiu crede că ”4,3,2” va fi nominalizat la Oscar

Regizorul Cristian Mungiu, care anul acesta a obținut, cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, prestigioase premii, printre care atât de râvnitul Palme d’Or la Cannes, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că există șanse reale ca filmul său să fie nominalizat la Oscar.
Cristian Mungiu a spus că, deși „4,3,2” a luat nenumărate premii, este „greșit și periculos” ca discuțiile despre film să fie reduse la aceste premii.
Reporter: Până anul acesta, ne întrebam când o să primim și noi un Palme d’Or; Acum, lumea vrea Oscarul. Ce șanse credeți că sunt ca „4,3,2” să primească Oscarul pentru cel mai bun film străin?
Cristian Mungiu: Cred că există șanse reale să primim o nominalizare, ceea ce ar fi o nouă premieră pentru cinematografia română, după Palme d’Or și premiile Academiei Europene pentru cel mai bun film și regizor; însă e greșit și periculos să reducem discuțiile despre film la premiile pe care le-a luat. Sunt mai mândru și mai mulțumit de reacțiile celor care, după proiecțiile cu „4,3,2”, au avut revelația unui alt mod de a te raporta la ceea ce ți se întâmplă în viață, decât de toate premiile luate. Sunt mari filme și mari autori în lume și chiar și în România care au însemnat ceva în istoria cinematografiei, deși nu au luat neapărat cine știe ce premii. Rep.: Cât de mult credeți că a contribuit povestea șocantă din film la succesul acestuia în străinătate, cu precădere în Occident, unde oamenii aproape nu concepeau că așa ceva s-ar putea întâmpla în realitate?
C.M.: Cred că e un clișeu să ne închipuim că îi dăm gata pe occidentali cu grozăviile nemaivăzute prin care am trecut noi, așa cum avem și tendința constantă de a crede că ce ni s-a întâmplat nouă e atât de complicat că occidentalii nu vor pricepe o iotă. Am avut discuții cu spectatorii în foarte multe țări după proiecțiile filmului și vă asigur că înțeleg perfect situația și perioada prin care am trecut. Desigur, nu le trezește amintiri personale, însă filmul emoționează la fel de mult în Taiwan sau Finlanda, cum emoționează și în România. Cred că filmul are un echilibru, o măsură justă, are o anume onestitate a felului în care e făcut și surprinde printr-o anume formă de simplitate. Și are suflet, într-un fel.
Proiecte, planuri decizii
Rep.: Lucrați în continuare la proiectul „Amintiri din Epoca de Aur”, din care face parte și „4,3,2”?
C.M.: Proiectul „Amintiri din Epoca de Aur” a continuat în toată această perioadă și va continua și în primăvara anului viitor, căci am decis ca el să includă mai mulți regizori români – structura episodică a filmului permițând un asemenea format. Va fi, în final, un proiect de tip omnibus cu povești între 20 și 30 de minute, respectând același format narativ, dar independente ca subiect și personaje.
Rep.: Dacă vi se oferă posibilitatea, o să acceptați să regizați o superproducție în SUA?
C.M.: O asemenea posibilitate nu reprezintă neapărat un pas înainte pe scara mea de valori. Prin filmele pe care le fac ca autor, încerc să arăt că am ceva de zis și sper că pun oamenii pe gânduri și schimb măcar un pic felul în care ei se raportează la viața lor. Regizând un film american cu vedete, câștigi bani și notorietate, însă aportul tău creativ e mult mai redus. Nimeni nu știe cine a regizat „Pirații din Caraibe 3” sau „Harry Potter 4”, pentru că chiar nu contează regizorul, în cazul filmelor de tipul ăsta fiind doar un meseriaș.
Rep.: Următorul film o să-l faceți în România sau în străinătate?
C.M.: În momentul ăsta, știu foarte puține lucruri despre ce voi face mai departe. Abia după ce ne vom lămuri dacă avem de mers la Oscaruri voi avea, sper, mai mult timp să iau niște decizii. Dar pesemne că nu voi alege nici unul din scenariile americane care mi-au fost propuse și voi continua, deocamdată, să fac filme în română.
I s-a propus să candideze la Parlamentul European Rep.: Care au fost cele mai interesante oferte de film pe care le-ați primit după câștigarea atâtor premii anul acesta?
C.M.: Să candidez la Parlamentul European, să fac reclamă la produse pentru bărbați, să-mi prezint casa în emisiuni de profil, deși eu nu am casă, și multe altele. Dar, serios vorbind, am primit deja foarte multe scenarii, deși am decis să nu semnez până după Oscaruri pentru nici una dintre agențiile de impresariat americane. Nu e, însă, profesional să dezvălui nimic despre aceste proiecte.
Rep.: Ați depus eforturi mari pentru ca filmul dumneavoastră să fie văzut de cât mai mulți români. Sunteți mulțumit de ce ați reușit din acest punct de vedere?
C.M.: Noi continuăm să fim preocupați de spectatorii noștri și am decis ca, în ianuarie, filmul să fie prezent în cinematografele din București în versiune subtitrată în engleză, pentru toți cei care vor să vadă filmul, trăiesc în București, dar nu vorbesc româna. Totodată, dat fiind interesul foarte multor oameni de a face „4,3,2” cadou cuiva, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am decis să venim în întâmpinarea acestora și să punem la dispoziția lor o ediție foarte limitată a DVD-ului cu filmul, la un preț special doar de sărbători, înainte de lansarea propriu-zisă a DVD-ului. Însă mulțumit nu pot fi câtă vreme România, văzută acum ca țară din care vin cele mai interesante filme ale ultimilor ani, e totodată și țara cu cele mai puține cinematografe și cea mai redusă rată a intrărilor la cinematograf din UE. E ca și cum ai încerca să practici agricultura într-un ghiveci.