Cristian Pațurcă, autorul „Imnului Golanilor” cântat în primăvara anului 1990 în timpul manifestației „golanilor” din Piața Universității, a fost înmormântat, vineri după-amiază, pe Aleea Artiștilor din Cimitirul Bellu din București, în prezența a peste 200 de foști colegi de „Golaniadă”.
Cei mai apropiați prieteni ai lui Pațurcă și-au petrecut noaptea de joi spre vineri la căpătâiul său, în sediul Asociației „21 Decembrie 1989”, al cărei membru artistul a fost. În timpul priveghiului, mai multe personalități au trecut personal să se reculeagă lângă idolul Pieței Universității sau și-au trimis emisari care au adus coroane de flori. Președintele Traian Băsescu a trimis o coroană de orhidee „în numele Familiei Băsescu”, în timp ce primarul Sectorului 1, liberalul Andrei Chiliman, a venit personal, singur, și a depus o coroană de flori pe care era scris mesajul „Odihnește-te în pace, Golan post-mortem”. O altă coroană a fost trimisă de PRM-istul Codrin Ștefănescu, fost membru al asociației de revoluționari, alungat cu scandal în urmă cu mai mulți ani, așa cum își amintesc actualii membrii. Pe coroana trimisă de acesta era scris mare numele politicianului, precum și mesajul său pentru artistul plecat la doar 46 de ani: „Ești fratele meu”.
Vineri, puțin după prânz, cortegiul funerar s-a îndreptat spre capela de la Cimitirul Eroilor, unde un sobor de preoți a ținut o slujbă de pomenire în memoria sa. Procesiunea s-a oprit pentru scurt timp în Piața Univesității, locul unde Pațurcă a devenit celebru. Aici, colegii săi de la Asociația „21 Decembrie” au amenajat un monument în memoria artistului, dezvelit de George Simion, liderul organizației „Noii Golani”, „simbol al continuității ideii de golan de Piața Universității”, așa cum explica liderul asociației de revoluționari, Teodor Mărieș.
Pe monumentul închinat artistului apare o poză de-a sa, precum și versurile „Imnului Golanilor”. În apropiere a fost reinstalată borna care marchează „kilometrul zero al democrației”, dar și o coroană imensă de flori în formă de chitară, „arma cu care Pațurcă a luptat pentru libertate”, potrivit lui Mărieș.
În cimentul turnat pentru instalarea monumentului, reprezentanții asociației din care acesta a făcut parte au îngropat o urnă în care au pus o diplomă de membru de onoare, o bucată din pălăria preferată a artistului și cureaua chitării lui preferate, Regina.
Cortegiul a mers apoi spre Cimitirul Eroilor, iar de aici participanții la funeralii au mers pe jos câteva zeci de metri până la intrarea în Cimitirul Bellu.
Mormântul lui Pațurcă este chiar lângă cel al folkistei Tatiana Stepa sau al Andei Călugăreanu și în apropiere de cele ale lui Moțu’ Pittiș și Valeriu Sterian, oameni pe care Pațurcă i-a admirat și iubit.
După o scurtă slujbă în fața mormântului, Pațurcă a fost coborât în groapă în aplauzele și scandările celor prezenți și în acordurile „Imnului Golanilor”, care se auzea, alături de piesa „Golan post-mortem”, dintr-o instalație de sonorizare adusă de reprezentanții Asociației „21 Decembrie 1989” în cimitir.
Participanții la înmormântare au intonat și ei „Imnul Golanilor”. Cu pletele mai rare și mai albe decât atunci, au făcut-o însă mult mai firav decât o făceau în zilele Golaniadei.
