Cu puțin timp în urmă, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a avut un oaspete prestigios, colaborator important al Facultății de Inginerie Electrică: domnul Octavian Postolache de la Instituto de Telecomunicações din Lisabona, la invitația domnului decan al Facultății de Inginerie Electrică, prof. univ. dr. ing. Dan Milici. Cartea de vizită a acestuia este un prim argument al excelenței care îl caracterizează: pe lângă activitatea didactică (Distinguished Lecturer) este editor asociat al publicației internaționale IEEE Sensors Journal, director al Programului doctoral Science and Information Technology, director al IT-IUL Delegation. Numărul de articole științifice și studii care poartă semnătura lui Octavian Postolache este impresionant, iar invențiile lui sunt unanim apreciate. La finalul misiunii, colegul nostru a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu pentru cititorii suceveni.
– Stimate domnule Octavian Postolache, sunteți unul dintre cei mai citați oameni de știință din domeniul Dvs. Ce v-a determinat să alegeți calea cercetării și să vă specializați în inginerie electrică ?
– Multumesc mult pentru oportunitatea de a putea explica acum după ani de zile de activitate în domeniu care a fost motivația principală a alegerii mele. Practic consider că ingineria electrică – care a stat și la baza dezvoltării științei calculatoarelor și informaticii – este cea care a creat în ultimul secol ceea ce înseamnă progres o dată cu automatizarea și robotizarea activităților industriale, a agriculturii continuând astăzi cu dezvoltarea senzorilor inteligenți, a Internetului lucrurilor. Totul s-a dezvoltat la nivel mondial spre îmbunătățirea calității vieții oamenilor în principal și pentru întelegerea mai profundă a mediului în care trăim.
– Care au fost principalii Dvs. profesori, mentori, modele intelectuale și umane? Ce ați apreciat cel mai mult la aceștia?
– Când vorbesc de profesori trebuie să încep cu profesorii de liceu și în special profesorul de fizică, care mi-a insuflat dorința de a cunoaște și a realiza experiențe de validare a teoriei, de a crea modele și de a rezolva permanent probleme. Mi-a creat acea dorință de a vedea pozitivul în lucrurile care au nevoie de rezolvare, de a vedea în impefectiune o oportunitate de a îmbunătăți. Mai târziu, în facultate, în perioada celor cinci ani și mai târziu la doctorat: profesorii care m-au ajutat să fiu liber în a alege noi soluții transmițând în același timp că prin munca de cercetare și multă imaginație putem permenent depăși limite pe care ni le-am impus inițial, în formă subiectivă. Am văzut în profesorii mei dorința de a ajuta și a transforma subiectele dificile în ceva mai ușor de înțeles pentru noi studenții și am înteles încă de atunci că acest lucru necesită o muncă deosebită din partea lor. Pot să spun că îi voi aprecia întotdeauna pe: profesorii îndrumatori ai lucrării de diplomă (prof. dr. Mircea Diaconescu, 1992) și ai tezei de doctorat. Am avut în acea fază a formării mele ca cercetător doi indrumători, în două etape diferite ale cercetării realizate (prof. dr. Dumitru Bărbulescu și, mai târziu, prof. dr. Mihai Crețu), două personalităti distincte, chiar complementare care m-au ajutat să devin ceea ce de fapt îmi doream, adică un cercetător științific cât se poate de complet în domeniul metrologiei. Evident că nu pot să ignor o altă oportunitate de a lucra împreună cu un grup de profesori /cercetători din Portugalia de la Instituto Superior Tecnico, în special cu domnul prof. Pedro Girão, (Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice din Iași) care prin stilul diferit legat de soluțiile pragmatice, rigurozitate, dar și prin stimularea autonomiei mele ca cercetător în perioada stagiului doctoral m-au ajutat să devin un cercetător mai complet.
– Sunteți titular la prestigiosul Iscte – Instituto Universitario de Lisboa și, de asemenea, afiliat la alte importante institute de cercetare de pe mapamond. Vă rugăm să ne spuneți cum vă gestionați cariera, timpul de lucru, cum reușiți să vă împărțiți între atâtea misiuni interesante, proiecte internaționale, conducere de doctorat ?
– Aș dori aici să completez și cu apartenența mea ca Senior Researcher la Instituto de Telecomunicações, care este un institut de cercetare național din care instituții ca Instituto Superior Tecnico, precum si Iscte – Instituto Universitario de Lisboa fac parte. Încă de la începutul venirii mele în Portugalia ca cercetător principal și apoi cercetător senior am putut beneficia de capacitatea acestei instituții de a colabora cu diferite centre universitare și, în plus, să pot folosi infrastructura și echipamentele diferitelor laboratoare din cadrul Instituto de Telecomunicações. Gestiunea timpulul este unul din aspectele de importanță majoră care ne dă speranța că vom putea atinge obiectivele propuse, ceea ce nu exclude finalizarea in extremis cu succes a activităților, ceea ce implică și factorul stres. Sunt activ la nivel național dar și internațional, promovând știința legată de viață și aici pot vorbi despre începuturile cercetării în cadrul doctoratului legat de mediu, apoi despre cercetările în domeniul biomedicinei, continuând cercetarea în domeniul măsurătorilor de mediu cu aplicații în agricultura de precizie. Un capitol aparte în activitatea mea este diseminarea rezultatelor nu doar prin intermediul cărților, articolelor publicate cu impact important, ci și prin activitatea de „distinguished lecturer”, fiind invitat în prestigioase universități din America de Nord, America de Sud precum și din Asia și Oceania. La nivel european, colaborez activ cu universități din diferite țări, cum ar fi Spania, Germania, România, colaborarea fiind una din cheile succesului. În același timp, colaborarea ne ajută să fim mai exigenți cu noi înșine, cu metodele abordate în domeniul științific.
– Se știe că românii se adaptează destul de ușor în străinătate, învățând rapid și corect limbile din țările respective. Cât timp v-a luat învățarea limbii portugheze? Vă țineți cursurile în această limbă? În ce limbi de circulație internațională vă redactați articolele științifice ?
– Învățarea limbii portugheze mi-a luat cam în jur de un an, dar pot spune că sunt permanent într-un proces de perfecționare a limbii, tinând cont de contextul utilizării la nivel universitar și datorită faptului că în diferite ocazii, în contact cu oficialități marcante ale societății portugheze (cum ar fi prim-ministrul Portugaliei) sunt pus în situația de a prezenta rezultate ale cercetării în limba lui Camões. Cursurile le țin în majoritate în această limbă, pentru că portughezii își doresc ca profesorul să le transmită cunoștințe în limba lor națională. În legătură cu publicațiile internaționale, engleza este utilizată în exclusivitate.
– Recent ați fost oaspetele Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, implicându-vă și în activități finanțate prin proiectul Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV), cod 9/31.01.2023, finanțat prin PNRR Componenta 9 – Suport pentru sectorul privat și CDI, investiția I 10 – Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM. Ați efectuat vizite de diseminare a rezultatelor cercetării științifice în școli și licee din județele Suceava și Neamț. Care a fost impactul activităților și cum vi se pare tânăra generație din România, comparativ cu adolescenții cu care lucrați în spațiul european ?
– Am avut plăcerea de fi invitat la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, universitate la care mă întorc cu drag ori de cîte ori sunt invitat. Am avut de această dată posibilitatea de efectua vizite de diseminare a rezultatelor cercetării științifice în licee din județe diferite și am fost plăcut impresionat de dorința de cunoaștere a tinerei generatii. Comparând realitățile românesti și portugheze pot spune că elevii din România prezintă același nivel de interes când este vorba de legătura cu noile tehnologii, cu dezvoltarea știintifică. Domenii cum ar fi aplicarea noilor tehnologii digitale în sănătate sunt întotdeauna primite cu interes.
– Vă rog să împărtășiți cititorilor noștri câteva din proiectele Dvs. viitoare pe linie de cercetare-inovare. De asemenea, cunoscând importanța legăturii dintre mediul academic și mediul de afaceri, care sunt prioritățile Dvs. în această direcție? Cu ce firme colaborați? Cum vă implicați discipolii în activități care generează plusvaloare ?
– Proiectele mele trecute și viitoare sunt orientate spre viață și aici mă refer la mediu, la sănătate, la alimentație și în particular la agricultură. Cred mult că tot ce se cercetează ar trebui să fie doar în slujba vieții. Exclusiv. Când mă gândesc la proiecte în domeniul sănătății aș dori să subliniez cercetările în domeniul metodelor noi de realizare a fizoterapiei, în special a fizioterapiei inteligente care utilizează tehnologii cum ar fi realitatea virtuală și mixtă, analiza de date pe baza inteligenției artificiale și a dezvoltării integrate a serviciilor de sănătate cu alte servicii proprii orașelor și caselor inteligente. În același timp, ținând cont de necesitățile actuale în contextul schimbărilor climatice și a încălzirii globale am considerat ca fiind de mare importanță cercetările în domeniul agriculturii, agriculturii de precizie care începe cu a promova tehnologii cum ar fi : imagistica satelitară, Internet of Things, cu particularizare pentru agricultură, analiza avansată de date în luarea deciziilor operaționale.
Ca Senior Researcher al Instituto de Telecomunicações și Profesor al Iscte – Instituto Universitario de Lisboa am fost și sunt curent implicat în proiecte de colaborare cu firme care realizează activitate în domenii de interes cum ar fi: sănătatea, agricultura sau industria. Soluțiile din domeniul fizioterapiei au fost și sunt testate în clinici de importanță din zona metropolitană a Lisabonei. Legat de colaborarea în domeniul agriculturii de precizie, pot indica participarea universității mele într-un consorțiu „Smart Farm” care include firme din domeniul agriculturii cu importanță națională. Discipolii mei sunt parte a diferitelor proiecte pe care le realizăm, ceea ce întărește caracterul practic aplicativ al soluțiilor pe care le propunem spre aplicare în diferite domenii. Am colaboratori activi din diferite țări din Asia, Africa și America Latină și colaborez împreună cu echipa mea cu cercetători din întreaga lume, fiind în același timp activi în societăți profesionale ca IEEE.
– În încheiere, mulțumindu-vă pentru timpul acordat, vă rog să ne împărtășiți principiul Dvs. călăuzitor în viață.
– Mulțumesc mult pentru oportunitatea de a împărtăși anumite idei cu dumneavoastră și legat de principiul meu călăuzitor în viață aș sublinia dorința de a-mi ajuta semenii, considerând aceasta o oportunitate și nu un favor, precum și analiza evenimentelor pe baza considerării părții lor bune în contextul unei viziuni optimiste pe care apropiații și colaboratorii mei de zi cu zi o consideră contagioasă și aducătoare de fericire.
– Vă mulțumim, stimate domnule profesor dr. Octavian Postolache, pentru tot ceea ce ne-ați împărtășit, entuziasmul Dvs. este într-adevăr molipsitor, la fel și viziunea dumneavoastră optimistă! Vă așteptăm în continuare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, pentru noi colaborări.
Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc
Director COACH USV
