Creștinii ortodocși serbează astăzi Înălțarea Domnului, la 40 de zile de la Înviere, zi în care în toate bisericile, mănăstirile și catedrale ortodoxe din țară și străinătate sunt pomeniți eroii români, potrivit Patriarhiei Române.
Slujbele de pomenire vor fi oficiate după Sfânta Liturghie și la cimitirele, troițele și monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnuluia fost consacrată ca Zi a Eroilor și Sărbătoare Națională Bisericească.
Totodată, Legea 379/2003, privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătoarea Înălțării Mântuitorului Iisus Hristos, Ziua Eroilor, potrivit tradiției, ca Sărbătoare Națională a românilor, se arată într-un comunicat al Patriarhiei.
„Mormintele eroilor și martirilor noștri să nu rămână fără lumânări și fără flori”
În mesajul transmis cu această ocazie, Patriarhul Daniel a spus că în această zi „se cuvine ca mormintele eroilor și martirilor noștri să nu rămână fără lumânări și fără flori prin care ne exprimăm recunoștința și iubirea rugăciunii mai tare decât moartea, adică legătura neîntreruptă cu cei care și-au dăruit viața lor în trecut pentru existența noastră de astăzi”.
Înălțarea Mântuitoruluis-a petrecut la 40 de zile după Învierea Sa din morți. După ce Iisus Hristos a înviat și s-a arătat ucenicilor Săi, încredințându-i de realitatea actului învierii Sale, s-a ridicat la Cer de pe muntele Eleonului (Măslinilor) din Betania, a explicat preotul Bogdan Teleanu, de la Biroul de presă al Patriarhiei
Din relatările creștine reiese că Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălțat la Cer cu același trup cu care S-a născut, a trăit, a fost răstignit, îngropat și, apoi, a înviat.
Actul Înălțării s-a petrecut în văzul oamenilor. Mântuitorul Iisus Hristos a ieșit pe străzile Ierusalimului pe care le-a străbătut împreună cu Sfinții Săi Apostoli și cu celelalte persoane adunate, conducându-i în Betania, la casa lui Lazăr, a Martei și a Mariei, acolo unde Fecioara Maria, Maica Sa, împreună cu multe persoane credincioase așteptau venirea Lui.
După ce i-a mângâiat, spunându-le că s-a apropiat clipa despărțirii de ei și a Înălțării Sale la Tatăl, au pornit împreună spre muntele Măslinilor, în grădina Ghetsimani. În fața a peste 500 de persoane, în timp ce le binecuvânta, Iisus Hristos a început să se înalțe spre Cer. Deasupra pământului a apărut un nor luminos care Îl înconjura și bolta cerească răsuna de cântări îngerești.
O sărbătoare bisericească cu caracter național
Sărbătoarea Înălțării introduce o altă mare sărbătoare cinstită de creștini și anume Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt. De Rusalii, Sfinții Apostoli au primit putere (har) și s-au transformat din oameni timizi și simpli, în propovăduitori ai învățăturii creștine.
Privită sub acest aspect, Înălțarea Domnului la Cer constituie o piatră de hotar între perioada predicatorială a Mântuitorului Iisus Hristos și începuturile erei creștinismului.
În această zi creștinii se salută cu „Hristos s-a înălțat!” și „Adevărat s-a înălțat!”.
Înălțarea Domnului, la fel ca și Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României (30 noiembrie), este o sărbătoare bisericească cu caracter național, întrucât este și ziua de pomenire a eroilor neamului.
În data de 24 august 1920, regele Ferdinand I a promulgat legea care instituia serbarea națională, anuală, de comemorare a eroilor în ziua de Înălțarea Domnului, dată modificată, ulterior, de regimul politic comunist. După evenimentele din decembrie 1989 s-a revenit la sărbătorirea Zilei eroilor de Înălțarea Domnului, prin hotărârea luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
(www.mediafax.ro)
