Măsura optimă pentru reducerea deficitului fondului de pensii este majorarea vârstei de pensionare proporțional cu creșterea speranței de viață la 65 de ani, potrivit studiului „Cine va plăti pensiile decrețeilor?”, lansat de Expert Forum, care include șapte măsuri pentru scăderea deficitului.
„Este singurul scenariu în care fondul ajunge să nu mai aibă deficite, în timp ce pensia viitorilor pensionari nu ar fi afectată negativ. Celelalte scenarii care ar duce la o scădere a deficitului sunt trecerea mai rapidă la indexarea valorii pensiei cu inflația și naționalizarea sau plafonarea contribuțiilor la Pilonul II (pensiile private obligatorii), însă în niciunul din aceste scenarii fondul nu ajunge în echilibru, fiind în continuare nevoie de subvenții de la bugetul de stat”, se arată în studiu.
În plus, atât grăbirea adoptării inflației în indexare cât și scenariile care modifică Pilonul II duc la pensii mai mici pentru viitorii pensionari, ca rată de înlocuire a veniturilor, comparativ cu legislația actuală, potrivit sursei citate.
Pensionarii de după 2032, o scădere a pensiei cu circa 12%
„De exemplu, înghețarea contribuțiilor la Pilonul II în 2013 va duce pentru pensionarii de după 2032 (primele generații de decreței) la o scădere a pensiei cu circa 12%. Naționalizarea întregului Pilon II, va duce la o scădere a pensiei cu o treime față de pensia obținută cu legislația actuală”, conform documentului.
La finele lunii octombrie, Pilonul II avea 5,71 milioane de contributori la cele nouă fonduri de pensii private obligatorii, ale căror active au atins 9,05 miliarde de lei. Primele contribuții la Pilonul II au fost virate în mai 2008.
Pe segmentul pensiilor facultative (Pilonul III), activele celor 11 fonduri totalizează 570,3 milioane de lei, bani aflați în conturile îndividuale ale unui număr de 285.614 clienți. Primele contribuții la Pilonul III au fost virate în mai 2007.
Potrivit studiului, scenariul cu cea mai mare probabilitate de concretizare presupune păstrarea legislației în forma actuală în ce privește vârsta de pensionare (65 ani pentru bărbați și 63 pentru femei), modul de indexare a pensiei (luând în considerarea atât inflația cât și creșterea salariului mediu brut în economie, cu tranziție spre indexare exclusiv cu inflația), alocările în creștere către Pilonul II până la 6% din salariul brut, nivelul actual al contribuțiilor.
„În acest scenariu, deficitul fondului de pensii va ajunge la aproximativ 2,5% din PIB în 2019, după care va intra pe o traiectorie descendentă. Nivelul pensiilor își vor păstra puterea de cumpărare, însă vor scădea ca procent din salariul mediu. Astfel, se estimează ca în 2031, atunci când primele generații de decreței vor ieși la pensie, să reprezinte sub 25% din salariul mediu. În 2032, vor intra în plată pensiile din Pilonul II, ceea ce va duce la o creștere a veniturilor din pensii cu circa o treime”, se spune în studiu.
În opinia autorilor studiului, alocarea unei cote mai mari din contribuții către Pilonul II sau legarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie va permite asigurarea pentru viitorii pensionari a unui nivel de venituri mai bun decât ce ar obține aceștia prin legislația actuală.
„Ambele scenarii ar produce un deficit suplimentar față de păstrarea legislației actuale, însă creșterea contribuțiilor (până la o cotă de 10% din salariul brut) ar fi o alternativă mai realistă deoarece ar duce la un deficit suplimentar de maxim 0,65% din PIB. Scenariul dramatic este legarea punctului de pensie la 45% din valoare salariului mediu brut din economie ce ar duce la un deficit enorm de circa 8,5% din PIB în anul 2042”, se spune în studiu.
Măsurile populiste se dovedesc a fi foarte costisitoarea
Autorii studiului atrag atenția că măsurile populiste se dovedesc a fi foarte costisitoarea fie ca efecte economice, fie ca efecte sociale pe termen lung.
„Este esențial ca partidele politice să se abțină de la măsuri ce pot aduce voturi pe termen scurt dar ar expune întregul sistem riscului de colaps. Situația dificilă a pensiilor în România nu permite nici un derapaj de la asigurarea echilibrelor pe cât posibil în contextul demografic defavorabil. Mai mult, dată fiind importanța sistemului și fragilitatea lui, este necesar ca direcțiile principale de politică publică privind pensiile să fie agreate consensual și responsabil de principalele partide politice încât schimbările de la guvernare să nu pună sub vreun risc linia generală de politică publică de echilibrare”, se mai arată în studiu.
Pe termen lung, sistemul de pensii din România este sub presiune din multe direcții. În primul rând, tendințele demografice de îmbătrânire sunt foarte accentuate.
„Deși în momentul de față, România are o populație mai tânără decât marea majoritate a statelor europene, în următorii 50 de ani va ajunge în grupul țărilor cu cea mai îmbătrânită populație”, se menționează în studiu.
Conform prognozei Comisiei Europene, proporția tinerilor (0-14 ani) va scădea în perioada 2010 – 2060 cu circa 38%, iar proporția persoanelor active (15 – 64 ani) scade în aceeași perioadă tot cu aproape 38%.
În schimb, populația de 65 ani și peste această vârstă va avea o pondere din ce în ce mai mare, ajungând în anul 2060 să reprezinte aproape 35% din populație.
Creșterea cea mai spectaculoasă va fi pe segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai numeros (13,3% din total populație) decât copiii între 0-14 ani (11,8% din total populație).
Rata de dependență a sistemului public de pensii (raportul dintre numărul de pensionari de asigurări sociale de stat și număr total de contribuabili la sistem) pleacă de la un nivel defavorabil, de la 0,85 pensionari/contribuabil în 2010, ajungând la 1,5 pensionari/contribuabil în 2060.
România are un deficit imens la fondul de pensii
„O altă problemă este legată de situația fiscală actuală a statului român. Chiar dacă are printre cele mai tinere populații din Europa, România are un deficit imens la fondul de pensii”, se arată în document.
În 2011, deficitul bugetului de pensii a reprezentat 2,4% din PIB și aproape 56% din deficitul bugetului consolidat.
„Pe partea de venituri, statul român este un colector slab. Evaziunea fiscală la colectarea CAS este estimată la 3,3% din PIB, conform datelor din raportul anual din 2010 al Consiliului Fiscal. Subvențiile de la bugetul consolidat sunt greu de acoperit în condițiile în care capacitatea administrativă este slabă și pentru taxele generale, România colectează la buget în jur de 33% din PIB, în timp ce alte state europene colectează peste 50%. În ce privește cheltuielile, pensiile au fost un mijloc de obținere de către partidele la putere a votului pensionarilor prin propuneri sau decizii populiste ce nu puteau fi susținute financiar”, se mai spune în studiu.
Pe lângă politica publică legată de pensii, Guvernul ar trebui să corecteze dezechilibrele din piața muncii prin reducerea informalității și fiscalizarea economiei rurale, prin politici mai bune de ocupare și recalificare, prin creșterea angajabilității pentru categoriile expuse șomajului sau inactivității (tineri, femei, lucrători vârstnici).
De asemenea, spun autorii studiului, trebuie să se asigurarea unui mediu de afaceri prietenos care va conduce creșterea activității economice și implicit la majorarea numărului de locuri de muncă.
În plus, Executivul trebuie să diminueze deficitele prin creșterea veniturilor, fiind necesară îmbunătățirea colectării contribuțiilor (diminuarea evaziunii și eliminarea excepțiilor de la plată) și distribuirea echitabilă a poverii fiscale.
