Creșterea salariilor profesorilor va duce la o avalanșă de solicitări salariale din partea celorlalte sectoare, inclusiv cel privat, cu efecte nefaste asupra economiei, iar singura resursă viabilă pe care o poate folosi Guvernul ar fi majorarea taxelor și impozitelor, afirmă analiștii economici.
„Dacă această creștere va intra finalmente în vigoare, vom avea mișcări sindicale puternice și efortul bugetar nu poate fi susținut. Atunci, va fi inevitabil ca taxele să crească, pentru că nu vor mai fi venituri bugetare. O altă soluție ar fi să se taie din bugetul investițiilor, dar astfel economia se va sufoca”, a declarat economistul șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru.
Curtea Constituțională a decis, ieri, că legea prin care salariile cadrelor didactice vor crește cu 50% este constituțională. Dumitru consideră că o astfel de decizie ar duce România în situația Ungariei, care în urmă cu câțiva ani a adoptat o astfel de măsură, cu un impact major asupra creșterii economice.
„Să ne gândim că economia Ungariei avea la acea vreme infrastructură. Noi nu avem. Orice guvern care e responsabil nu poate amâna aceste cheltuieli (pentru infrastructură – n.r.). Dar eu mă bazez în continuare pe responsabilitatea președintelui, care are ultimul cuvânt. Eu cred că sunt șanse mari ca președintele să aibă responsabilitate și să o trimită înapoi în Parlament”, a continuat Dumitru.
Analistul BRD-Groupe Societe Generale Florian Libocor este de acord că veniturile populației sunt sub nivelul celor din Uniunea Europeană, însă atrage atenția că salariile trebuie să crească treptat.
„Starea de constituționalitate a deciziei nu înseamnă că în plan economic acea decizie va genera doar efecte pozitive și sănătoase. Cu o mână se dă și cu alta se ia, pentru că majorarea veniturilor va fi urmată de creșterea taxelor și impozitelor”, a spus Libocor.
În același timp, salariile nu pot crește în mod preferențial, doar pentru o categorie de angajați, a continuat analistul.
Presiuni inflaționiste
„Efectele secundare ar putea să însemne presiuni inflaționiste, dacă surplusul de venituri se va îndrepta înspre consum, efect de contagiune către alte sectoare ale economiei și întărirea mandatului de negociere socio-politică conferită formațiunilor sindicale într-un an electoral”, a mai spus Libocor.
Analistul ING Bank România Nicolaie Chidesciuc crede că această creștere se va răsfrânge în primul rând asupra deficitului bugetar, care este de așteptat să depășească limita stabilită prin Tratatul de la Maastricht, de 3% din produsul intern brut, și să ajungă chiar la 4% la finele anului viitor.
„E posibil să vedem o inflație peste așteptările noastre anul viitor, adică de peste 4,4%, ceea ce înseamnă ca Banca Națională are șanse mari să-și rateze din nou ținta. Recunosc că salariile sunt scăzute, dar majorarea trebuie să se producă gradual, nu dintr-un singur foc. O astfel de creștere, de 50%, nu e acoperită de productivitate, nu e acoperită de nimic”, a spus Chidesciuc.
Și el crede că autoritățile vor fi nevoite să recurgă și la majorarea taxelor și impozitelor, deoarece politica fiscală a fost mult prea relaxată.
„Bulgărele a început să se rostogolească încă de la creșterea pensiilor, care are poate un impact și mai mare decât creșterea salariilor. Nu cred că sectorul privat o să reacționeze la aceste creșteri din sectorul bugetar. Acesta are propria lui dinamică și e mult mai bine consolidat”, a afirmat Radu Crăciun, directorul de investiții al Interamerican Fond de Pensii.
