Potențialul de creștere al economiei românești poate fi mărit dacă va fi activată forța de muncă din mediul rural, milioane de persoane care contribuie cu doar 3,5% din PIB, a căror educație este precară și care nu pot fi transferate foarte ușor în industrie sau servicii, afirmă analiștii economici.
„Dintr-un calcul simplu, chiar dacă suntem 19 milioane după recensământ, există în continuare o foarte mare parte a populației în mediul rural care nu produce suficient în România, suficient înseamnă pentru a putea spera să convergem la Uniunea Europeană”, a spus economistul șef al UniCredit, Dan Bucșa.
Analistul UniCredit a arătat că sunt milioane de persoane din mediul rural care produc „aproape nimic”, adică undeva la 3,5% din PIB.
„Aceste câteva milioane de la sate ar putea fi stramutate către alte ramuri mai productive, industrie și servicii. Ne-ar trebui niște reforme pe care alte state din regiune le-au făcut. Ne-ar trebui un cadru fiscal permisiv pentru investițiile în zonele rurale și orașele foarte mici, niște investiții în infrastructură care să permită mobilitatea și mizăm că, în principiu, această populație este mult mai ieftină. Potențialul ar putea să crească. Până atunci potențialul de creștere rămâne la 2-3%”, a spus Bucșa.
În completare, economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a observat că, în ciuda unui eventual izvor de potențial din zona rurală, populația de la sate suferă în ultimii ani de o lipsă acută a educației, cel puțin a celei de calitate.
„Absolut de acord cu Dan Bucșa, că România are o rezervă formidabilă cu forța de muncă de la țară, acea circa o treime din populație care nu produce aproape nimic. Chiar dacă numărul ne poate ajuta în ce privește PIB potențial, calitatea populației și a capitalului uman lasă foarte mult de dorit”, a spus Lazea
Economistul șef al BNR a aminitit că criteriul de repartiție obligatorie a profesorilor a fost „demantelat” în anii ’90, iar după 20 de ani populația de la țară nu beneficiază decât de rămășițe ale sistemului de învățământ și a sistemului de sănătate de calitate.
Lazea vine și cu o posibilă soluție: „Fiecare universitate de stat să aloce gratuit 10% din locurile sale direct pentru cei care provin din mediul rural, cu condiția ca aceștia să se întoarcă și să profeseze acolo (…), iar daca nu-și respectă angajamentul să-și plătească studiile”.
„Ne batem joc de resursa, probabil una dintre puținele, de a crește PIB potențial”, a conchis Lazea.
Problema forței de muncă, unul dintre factorii importanți de determinare a PIB potențial a fost ridicată inițial de economistul șef al Raiffeisen, Ionuț Dumitru, care a citat o prognoză a Eurostat, potrivit căreia demografia României în anii 2060 se va situa foarte jos, chiar sub nivelul din statele zonei euro, considerat deja foarte îngrijorător.
Analiștii prezenți în panel au opinii convergente privind PIB-ul potențial (cea mai ridicată creștere economică anuală care nu produce derapaje macroeconomice, gen inflație sau deficite externe), pe care îl plasează pe termen mediu în intervalul 1-3%.
Mai mulți analiști au evidențiat în acest context importanța determinantă a absorbției fondurilor europene, mai ales în situația în care investițiile străine directe tind să nu mai vină către România.
Totuși, Adrian Mitroi, director de strategie la MKB Romexterra, apreciază că fondurile europene nu sunt construite de așa natură încât să creeze un multiplicator important în economie, dar pot avea un efect totuși benefic, având în vedere dezvoltarea foarte slabă a economiei românești.
El crede însă că finanțarea marilor proiecte de infrastructură, a acelor proiecte fezabile, nu se va face nici prin fonduri UE, nici prin împrumuturi bancare, ci prin emisiuni de obligațiuni dedicate.
