Ritmul de creștere a creditelor de consum se va menține, în următorii ani, superior celui înregistrat de împrumuturile acordate firmelor, dar va fi devansat de creditele ipotecare, apreciază bancherii și reprezentanții altor instituții din domeniul financiar.
„După ce au cumpărat electrocasnicele de care aveau nevoie, oamenii încep să se orienteze către sectorul imobiliar, să se gândească la achiziționarea unei case de vacanță de exemplu, în condițiile în care și veniturile permit acest lucru”, a declarat Eugen Rădulescu, președintele Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC).
Natalița Hurduc, vicepreședinte al Băncii Comerciale Române, a afirmat că împrumuturile de consum acordate populației aveau anul trecut o pondere de trei ori mai mare în totalul creditelor decât cele imobiliare.
„În 2005, proporția era de 75% – consum față de 25% – ipotecare. Peste doi-trei ani, raportul ar putea ajunge la 30-35% pentru credite ipotecare, față de 65-70% pentru consum”, a spus Hurduc.
Bancherii au subliniat însă că o parte din volumul de credite ipotecare acordate la nivel național ar putea fi inclus în creditul de consum.
„Se dau credite de consum pe 20 de ani, cu ipotecă pe locuință. Circa 15-20% din creditele de consum ar putea fi considerate ipotecare”, a declarat Sergiu Oprescu, vicepreședinte Alpha Bank România.
El a adăugat că România ar avea nevoie, în următorii cinci ani, de un avans al creditelor ipotecare de peste 30%, pentru a atinge nivelul din Polonia, și de 68% pentru a ajunge Ungaria.
„În prezent, BNR nu permite o majorare mai mare de 50% a creditelor ipotecare pentru că ar aduce modificări țintelor macroeconomice”, a spus Oprescu.
Creditele pentru nevoi personale vor fi înlocuite, treptat, cu împrumuturi acordate pe carduri de credit, apreciază președintele CEC.
Referitor la moneda de acordare, creditele în lei vor avea o creștere mai rapidă decât cele în valută, unul dintre motive fiind aprecierea monedei naționale, susțin bancherii.
Varujan Vosganian, președintele Comisiei de Buget, Finanțe, activitate Bancară și Piață de Capital din Senat, remarcă modificarea criteriilor polulației de selecție a băncilor la acordarea unui credit.
„În prezent, prima opțiune este legată de rata dobânzii, în al doilea rând de creditare și în al treilea rând de servicii conexe. În viitor, rata dobânzii va începe să nu mai aibă aceeași importanță”, a spus Vosganian.
Președintele CEC a arătat că băncile trebuie să înceapă să acorde o atenție sporită costurilor proprii, spre deosebire de anii anteriori când principala preocupare era legată de atragerea de clienți.
„Ponderea de front office va crește în detrimentul celei de back office, astfel încât costurile unitare să scadă, chiar în condițiile creștereii salariilor. În ultimele 12 luni, CEC a redus numărul salariaților cu 2.000, în special în partea de back office”, a precizat Rădulescu.
El a arătat că în 2005 numărul de salariați din sistemul bancar românesc, de 55.000 de persoane, era similar cu cel din 2002.
De asemenea, o nouă tendință din sectorul bancar este reorientarea instituțiilor de credit către servicii din ce în ce mai complexe, cum ar fi plasamentele pe piața de capital.
„Multe produse de pe piața de capital pot fi create doar prin jucători mari, cu resurse financiare importante, precum băncile. Instituțiile de credit ar trebui să vadă dezvoltarea sectorului de retail și prin piața de capital”, a spus Septimiu Stoica, președintele Bursei de Valori București.
Rădulescu este de părere că în următoarea perioadă ponderea plăților către furnizori în totalul serviciilor oferite de bănci va avea un avans important.
„Unele bănci oferă acest lucru de 6-7 ani, dar ponderea este mică. Prevăd o dezvoltare amplă”, a afirmat președintele CEC.
El a mai arătat că o componentă importantă a dezvoltării sectorului bancar va fi reprezentată de către orientarea acestora către localitățile mici, pentru menținerea cotei de piață.





