Credința neclintită este un turn întărit

„Și pentru ce Mă chemați: Doamne, Doamne, și nu faceți ce vă spun? Oricine vine la Mine și aude cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cu cine se aseamănă: Asemenea este unui om care, zidindu-și casă, a săpat, a adâncit și i-a pus temelia pe piatră, și venind apele mari și puhoiul izbind în casa aceea, n-a putut s-o clintească, fiindcă era bine clădită pe piatră. Iar cel ce aude, dar nu face, este asemenea omului care și-a zidit casa pe pământ fără temelie, și izbind în ea puhoiul de ape, îndată a căzut și prăbușirea acelei case a fost mare. Și după ce a sfârșit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, a intrat în Capernaum.” (Luca 6, 46-49 și 7, 1)
Concluzia celor spuse de către Domnul Iisus Hristos este următoarea: Cel care are o credință puternică și lucrătoare zidește temeinic și pe o temelie de piatră, însă cel care respinge pe Dumnezeu risipește și se risipește, deoarece tot ce a dorit să înalțe a fost construit pe nisip, pe un teren nestabil. Acea casă, despre care ne vorbește Mântuitorul, este sufletul nostru și o putem edifica doar prin ascultarea poruncilor divine și prin împlinirea lor. Când construim avem nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu; unde nu mai răzbim cu propriile forțe, vine Milostivul Dumnezeu și ne întărește. Astfel, casa sufletului nostru va dăinui în veșnicie ca mărturie a binecuvântării lui Dumnezeu, dar și a eforturilor noastre. Dacă pentru cele câteva zeci de ani pe care le trăim aici pe pământ ne zidim case frumoase, oare pentru înveșnicirea sufletului nostru ce și cum ar trebui să zidim? Sfântul Marcu Ascetul așa ne învață: „Credința neclintită este un turn întărit, iar Hristos Se face toate celui care crede”.
(Pr. Dumitru Păduraru)