Credința – factor de cultură și stabilitate

O stare de lucruri revelatoare ne dezvăluie sensul a ceea ce dorim să evidențiem. La începutul secolului al XIX-lea și chiar mai târziu, în Mitocul Dragomirnei, județul Suceava exista o numeroasă populație ucraineană dar și un număr mai mic de ruși lipoveni.
Cu timpul, din cauza avatarurilor istoriei, situația s-a inversat. Refuzând să participe la slujba religioasă în alte sfinte lăcașuri, rușii lipoveni au fost nevoiți să-și construiască propria biserică în care serviciul divin era oficiat în limba slavonă, iar ucrainenii au acceptat să asculte liturghia și în alte limbi.
În felul acesta, grație conservării vechilor rânduieli religioase, primii și-au păstrat individualitatea etnică pe când ceilalți s-au contopit cu alte neamuri până la dispariție. În prezent în localitatea amintită nu mai există nici un singur ucrainean în vreme ce rușii lipoveni s-au extins până la mărimea unui întreg sat, Socalințî.
Consecvent tradiției și psihologiei lor, rușii lipoveni au înțeles rolul crucial pe care a jucat credința în menținerea și consolidarea ființei lot etnice. De aceea, astăzi când există o politică de încurajare a specificității fiecărei minorități naționale nu ne surprinde faptul că ei depun numeroase strădanii pentru a fi la înălțimea înaintașilor.
Cursuri și seminarii de pregătire
Astfel, în lunile mai și iunie, comunitatea rușilor lipoveni a organizat la Casa Corpului Didactic „George Tofan” din Suceava mai multe cursuri de pregătire pentru cadrele didactice care predau limba rusă maternă. Menționăm obiectul acestora: „Limba rusă maternă pentru învățători și profesori”, „Istoria, obiceiurile și tradițiile minorității rușilor – lipoveni” și „Religia creștin ortodoxă de rit vechi”. Recent, la mijlocul lunii august, la Gura Humorului, aceeași comunitate a organizat seminarul „Provocări ale profesorilor de limbă maternă în context european”. Obiectivul principal al seminarului l-a constituit problematica predării limbii materne, iar activitățile pe grupuri de lucru au inițiat elaborarea instrumentelor de lucru pentru predarea aceleiași limbi. Totodată, trebuie să mai subliniem, că în contextul cultural european, schimburile de bunuri între popoare sunt tot mai numeroase, iar limba rusă, purtătoarea unei culturi impresionante, obligă la o asemenea performanță. Din aceste rațiuni, locul limbii ruse în școli nu mai poate fi neglijat, iar factorii de răspundere au datoria să îndrepte lucrurile.
Bisericile comunității rușilor lipoveni cunosc o viață nouă
Se cuvine să mai arătăm că pe tot parcursul cursurilor și dezbaterilor profesorii universitari Ilie Danilov și Leonte Ivanov ne-au fost cele mai înțelepte călăuze. De asemenea, un cuvânt de laudă merită pe deplin distinsele organizatoare ale acestor manifestări, profesoarele: Irina Frol, Pașa Policov și Agripina Amos. În sfârșit nu putem să încheiem fără să mulțumim adevăratului promotor al tuturor acestor activități, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din România, deputatul Miron Ignat. Grație Excelenței Sale, sediile și bisericile comunității rușilor lipoveni cunosc o viață nouă. Lucrarea sa de politician se concentrează, mai cu seamă, pe consolidarea relațiilor dintre familie, școală și credință. De aceea, sperăm ca eforturile sale să fie continuate și în viitor. Nădăjduim ca prin strădaniile conjugate ale dascălilor și politicienilor, etnia rușilor lipoveni să-și păstreze identitatea și să contribuie la fecundarea culturii de pretutindeni.
In hoc signo vinces!
Profesor Ștefan HRENIUC