Sărbătoarea “Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava” a căpătat de-a lungul timpului o importanță aparte în spațiul bucovinean, mii de pelerini sosind în fiecare an la Suceava, în aceste momente de mare simțire religioasă. Credincioși din toate colțurile țării, din Suceava, dar și din alte județe, Maramureș, Botoșani, Iași, au început să sosească de ieri dimineață pentru a participa la hramul Mănăstirii “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și la slujbele religioase care vor fi oficiate.
O parte dintre credincioși s-au așezat la rând pentru a ajunge la racla cu moaștele Sf. Ioan cel Nou, așezată sub baldachinul din curtea mănăstirii, raclă frumos împodobită, care a fost scoasă tot ieri din mănăstire. La orele amiezii deja se formase o coadă de câteva zeci de credincioși care doreau să atingă racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, patronul spiritual al Sucevei.
Astăzi, racla cu moaștele Sf. Ioan cel Nou va fi purtată de mai mulți preoți pe umeri, de-a lungul principalelor artere ale municipiului, cu popasuri în dreptul următoarelor locașuri de cult: Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou”, Biserica „Sf. Înviere”, Biserica „Sf. Gheorghe” (Mirăuți), Biserica „Sf. Dumitru”, Biserica „Sf. Nicolae”, Catedrala „Nașterea Domnului” (Mărășești), Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (Tribunal) și înapoi la mănăstirea suceveană.
Cu smerenie și credință, enoriașii așteptau sub zidurile mănăstirii slujba de Priveghere
Fiecare purtând în suflet câte o poveste de viață, dar și grele poveri, enoriașii își dovedesc an de an credința, răbdarea și puterea de a urma negreșit racla Sfântului Ioan cel Nou de-a lungului întregului traseu, fie pe arșiță, fie pe ploaie. Sub soarele fierbinte de ieri, aceștia se rugau în curtea mănăstirii, pe pături aduse de acasă, în corturi sau sub umbrele care să-i apere de soarele dogoritor.
Elena Lungu, venită pentru procesiune de la Hârlău, județul Iași, ne-a povestit: “De mic copil vin, mă aducea mama. Pot să nu am nici un ban în buzunar, dar cu două săptămâni înainte de sărbătoare trebuie să fac tot posibilul să vin. Ieri am fost la câmp, am prășit toată ziua, dar nu există oboseală sau altceva care să ma facă să nu vin. Am luat puțină mâncare de acasă, nu am venit aici să ne îngrășăm. Aici timpul trece altfel și plecăm cu sufletele vindecate. Nu ne rugăm pentru averi, ci pentru liniște și sănătate”.
Floarea Apliuc a venit de la Darabani, Botoșani, pentru a se ruga pentru „copii, nepoți, casă și păcate”. „Am 18 ani de când permanent vin la Sfânt, nu mă lasă conștiința să nu vin. Vin indiferent de vreme, de ploi, de călduri. Dormim sub cerul liber, pe scenă după ce se termină Vecernia sau pe cerdacul caselor din apropiere. Nici mâncare nu ne trebuie când venim aici, avem fântâna aproape, nu ne mai trebuie nimic”, mărturisește bătrâna.
Prilej bun pentru comercianți
Nici comercianții nu au pierdut prilejul de a-și etala coloratele mărfuri pe aleile din fața mănăstirii. Fie în corturi amenajate, fie expuse pe mese improvizate, aceștia și-au îndesat până la refuz tejghelele cu fel de fel de suveniruri, de la mărgele ochioase până la obiecte bisericești, candele, cărți și icoane sfințite comercializate de măicuțe sau dascăli.
