Cunoscută și ca „Biserica dorințelor”, Mănăstirea Hagigadar a adunat și în acest an sute de pelerini armeni din întreaga țară și din străinătate, dar și credincioși de alte confesiuni, la sărbătorirea hramului bisericii de duminică, 13 august.
Mănăstirea Hagigadar a fost construită în urmă cu peste 500 de ani și a devenit loc de pelerinaj întrucât s-a răspândit vestea că cei care vin să se roage pentru îndeplinirea unei dorințe și urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea au parte de împlinire.
Unii dintre credincioșii prezenți duminică au respectat întocmai tradiția, urcând în genunchi dealul lăcașului de cult, din loc în loc aprinzând lumânări și punând câte o monedă, după care au înconjurat, tot în genunchi, biserica pentru ca dorințele lor să se îndeplinească.
„E un prilej de a se întâlni, de a forma legături, de a forma o rețea creștină armeană europeană”
Procesiunea de la Mănăstirea Hagigadar a început înainte de ora 10.00, PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, fiind întâmpinat de preoții armeni, la poalele dealului mănăstirii, unde s-au adunat credincioșii pentru a primi binecuvântarea înaltului ierarh.
Imediat a urmat liturghia arhierească în limba armeană, oficiată de Înalt Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, alături de un sobor de preoți.
Sfânta Liturghie a avut loc în incinta mănăstirii, pelerinii care au rămas afară rugându-se în curtea lăcașului.
Despre manifestările care au loc în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, Azad Mandalian, parohul Bisericii Armene din Suceava, a subliniat că ”tradiția a rămas la fel ca acum sute de ani, respectiv urcarea dealului, începerea procesiunii, săvârșirea Sfintei Liturghii, urmate de agapa tradițională în noua trapeză pe care am reușit să o construim. În județul Suceava, în toată Europa, Zamca și Hagigadar sunt singurele mănăstiri armene. Avem două mănăstiri, din păcate armenii s-au împuținat, dar cei care au rămas mențin tradiția și obiceiurile”.
De partea cealaltă, prezent la liturghie, deputatul Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităților naționale, a arătat că „anul acesta e un an oarecum deosebit deoarece s-au adunat tineri armeni din întreaga Europă, au venit împreună cu întâistătătorii bisericilor armene din toată Europa, arhiepiscopi, episcopi. E un prilej de a se întâlni, de a forma legături, de a forma o rețea creștină armeană europeană, lucru care este de lăudat”.
„Totul stă în credință”
Credincioșii vin la Hagigadar cu convingerea că, aici, orice rugăciune îndreptată spre Dumnezeu este ascultată, iar dorințele le sunt îndeplinite.
O locuitoare din zonă, creștin ortodoxă, ne-a mărturisit că „Aici venim de ani de zile și ne rugăm. Nu contează că biserica e armenească sau românească. Un Iisus este”.
„Ne rugăm pentru copii. Ne-am realizat, toți suntem bine. Nu contează biserica, noi trebuie să fim credincioși, să nu verse nimeni o lacrimă din cauza noastră, să nu facem rău”, ne-a mai declarat o altă femeie.
Și credincioși din țară vin să se roage pentru îndeplinirea dorințelor la Hagigadar.
„Vin pentru rugăciune, pentru realizarea unor dorințe. Este al treilea an când vin. Totul stă în credință. Am auzit de această mănăstire de la comunitatea armeană din oraș”, ne-a mărturisit o credincioasă din Galați.
De menționat că în acest an la Hagigadar au fost prezenți zeci de tineri armeni din 30 de țări din Europa, Orientul apropiat și nordul Africii, în toate zilele tradiționalului pelerinaj de la Mănăstirea Hagigadar.
„Sunt pentru prima dată în România. Voiam să cunosc biserica de aici, cum se desfășoară slujba. În Danemarca avem o biserică armenească, dar e departe și nu ajungem atât de des”, a spus Maria, o tânără venită tocmai din Danemarca.
