Credeți că sunt incompatibile cultura și credința? (III)

Ceea ce putem numi astăzi o atitudine înțeleaptă este contactul nemijlocit cu lectura și cu valorile noastre creștine și naționale. Cartea rămâne până la urmă cea mai importantă hrană spirituală și de care noi nu ne putem lipsi. Majoritatea oamenilor de pretutindeni sunt fie bombardați mediatic cu un amestec de minciună și adevăr, adică sunt premeditat menținuți, de anumite cercuri pretins „elitiste”, la un nivel de incultură și sărăcie îngrijorător. Dacă mai menționăm și predispoziția oamenilor către ceea ce este mai ușor, spre comoditate și superficialitate, lene și chiar aroganță, atunci devine și mai greu de găsit drumul spre lumină, calea către Dumnezeu.
Omul, indiferent ce s-ar întâmpla, nu trebuie să se descurajeze. Iar cel mai prețios ajutor îi vine întotdeauna de Sus. De aceea să ne îndreptăm necontenit cugetul spre Dumnezeu și milostivirea Sa. Dorințele zadarnice, bogății, plăceri, măriri nu ne vor mântui. Dumnezeu voiește fapte, iar viața cea plină de fapte bune place inimii Sale. Nu vorbele mari îl fac pe om sfânt sau drept, ci faptele.
Uriașa manipulare a omului contemporan
Cu toții am avut ocazia să constatăm uneori, mai mult sau mai puțin dezamăgiți, că lumea în care trăim diferă de ceea ce ea se proclamă sau se dorește a fi: o lume civilizată și democratică. Neconcordanța se datorează mai ales faptului că așa-zisa civilizație modernă și democrația, ca fundament al acesteia, se îndepărtează tot mai mult de origini și de sensul lor inițial, pe care le reneagă și le disprețuiesc. Lumea modernă pare să uite cu totul de Dumnezeu. Biserica Catolică traversează perioada cea mai grea din însăși existența ei, dar, nici ortodoxia sau alte religii tradiționale nu sunt scutite de ofensiva mondială dezlănțuită împotriva valorilor acestora. De asemenea, lumea actuală se îndepărtează de cultura autentică, promovând una practică, de consum (tip coca-cola, cum o numește Theodor Codreanu), «adecvată» sau croită pe măsura omului „consumerist” (fără a ști însă, adeseori, ce anume consumă).
Implicațiile globalizării
Pentru a putea înțelege implicațiile globalizării actuale, care împinge omenirea pe marginea prăpastiei și mai ales tragedia omului contemporan, supus forțat unui proces de transformare într-un om nou – homo globalis sau cetățeanul universal – (mărginit, pragmatic, apatrid, ateu și mai ales materialist!), avem nevoie de o abordare transdisciplinară. În acest sens, contribuțiile unor autori precum Tiberiu Brăilean și Theodor Codreanu sunt semnificative și ne înlesnesc atât cunoașterea noilor tendințe și mutații din lumea contemporană, dar și meditațiile noastre proprii.
Pe lângă informarea adecvată, pentru a promova cu adevărat valorile spirituale tradiționale în societate, avem nevoie chiar și în ceasul al doisprezecelea, de o asanare morală profundă.
Să nu ne uităm trecutul
În sfârșit, nu trebuie să uităm trecutul nostru, istoria noastră recentă și pe cei care au suferit sau și-au pierdut viața. Dacă în comunism s-a urmărit îndobitocirea omului și obediența tuturor, cum se face că astăzi, după aproape 16 ani aceste obiective rămân în picioare și, sunt în plină desfășurare, fiind urmărite cu încăpățânare diabolică?
Cunoaștem desigur cu toții, câte ceva despre frământările și avatarurile lumii în care suntem „condamnați” să trăim. Adeseori, însăși lumea aceasta ne apare ca o închisoare, în care suntem testați mereu de examenele vieții. Bucuriile se împuținează mereu, în vreme ce necazurile și angoasele cresc și ne apasă sufletește. De ce se întâmplă astfel și de ce tocmai nouă? Trăim vremuri dificile într-adevăr, pentru că ne-am pierdut ordinea morală de care avem nevoie. Recuperarea acesteia, devine prin urmare, un act absolut imperativ, obligatoriu și necesar supraviețuirii noastre.
(Autor: Radu Iocoboaie)