În 1885, Ion Bumbac, aflat în călătorie, de la Ciudei, la Vicove, își exprima încântarea în fața dumnezeiescului peisaj de pe valea Sirețelului: „Ce să mai vorbesc despre vesela regiune a comunei Crasna sau despre partea șoselei ce suie, prin Crasna, în sus, până la plaiul ce duce printre drăgălașul pasagiu de codri și crânguri romantici, deasupra cărora se rădică, spre vest, lungul șir de munți? O adevărată gură de raiu aceea! Pasagiul acesta se finește de-abie ieșind la câmp deschis, cătră Vicovul-de-sus”[1].
În 1 octombrie 1886, spre seară, Iliana lui Simion Percec trimitea pe ginerele ei, împreună cu cei doi feciori ai acestuia, să facă o clacă de păpușoi. Noaptea, târziu, când ginerele s-a întors acasă, ușa casei era legată pe dinafară, iar în casă Iliana zăcea, gâtuită cu brâul ei. Hoții spărseseră lada de pe bancă, în care se aflau 10 florini. Jandarmeria din Ciudei i-a descoperit rapid pe ucigașii Anton Isopel, Constantin al lui Ioan Tomiuc, Constantin al lui Vasile Toniac și Ioan al lui Toader Plamadă, toți din Crasna Ilschi. Procesul s-a desfășurat, mai târziu, la Storojineț[2].
În 1890, Huta Veche avea primar pe Franz Aschenbrenner, iar învățător, pe Franz Ernst.
Corul e plugari din Crasna a fost alcătuit, în 1894, de învățătorul Mihai RĂUȚ, în următoarea alcătuire:
Tenori I: Ilie Știpor, Anton Pleșca și Vasile Ambroș.
Tenori II: Ionică alui Alexie Ihnat, Vasile alui Grigori Pleșca și învățătorul Mihai Răuț.
Bas: Pavel Percec, Alexie Mitric, Georgi alui Grigori Pleșca și George alui Leonti Motrescul[3].
O colectă pentru Azilul de studenți din Cernăuți, făcută, în iunie 1896, de Magdalina Iliuț, menționează următoarele nume de localnici din Crasna: învățătoarea Maria Grigorce, Axenia lui Grigorie Iliuț, Mariuca lui Grigorie alui Ursu Iliuț, Anița Chelariu Iliuț, Anița lui Ionică Gherman, Anița lui Istrati Gherman, Axenia lui Luca alui Popan Mitric, Varvara lui Alexandru Mitric, Domnica lui Andreiu Popescul, Varvara lui Alexandru Ihnat, Ileana lui Zaharie Grozavul, Mariuca lui George Grozavul, Domnica lui Gavril Motrescul, Mariuca lui George Percec, Varvara lui Nicolae alui Dumitraș Percec, Varvara lui Prisacariu Percec, Mariuca lui Ioachim Percec, Magdalina lui Vasile Isopel și Toader alui Dumitru Mitric[4].
Pe lista încredințată preotului Emilian Gribovschi și gospodarului Ioan Gherman, au subscris crăsnenii: Ștefan Gherman, Alexandru Ihnat, Teofil Vasiloschi, Emilian Gribovschi, Irodion, Ștefan Sorocean, Eugenia Vasiloschi, Istrate Gherman, Adrian Gherman, Ștefan alui Ilie Gherman, Sofron Pleșca, Alexandru Ihnat, Alexandru Percec, Nicolai Percec, Toader Percec, Ioachim Percec, Grigori Pleșca, Vasile alui Ioan Pleșca Vasile alui George Pleșca, Silvia Vasiloschi, Ștefania Vasiloschi, Ioan alui Alexandru IHNAT, Chilina lui Ștefan Gherman, George alui Ștefan alui Toader Gherman, Alexandru alui Ioan Gherman, Dumitru alui Toader Gherman, Istrati alui Toader Gherman, Mihail Percec, Nistor Percec, Mariuca lui Dimitrie Gherman, Isaie Iliuț, Zăhărie alui George Iliuț, Rachila lui Zăhărie Iliuț, Ana lui Zăhărie Iliuț, Constantin Percec, Pavel Percec, Ilie Babiuc, Rachila Osalciuc și Ileana Osalciuc[5].
Comunele Crasna Ilschi și Crasna Putnei aveau să beneficieze de o celebritate bucovineană comună după 1 ianuarie 1898, datorită preotului Mihai Bendevschi, care, deși constituise a cincia bancă rurală dibn Bucovina, se considera și se promova pe sine drept întemeietorul cooperativelor de credit, „croite ca și băncile Șvabilor celor avuți de lângă Viena, după planurile vestitului Neamț Raiffeisen”, care „bănci poporale sătești… se potrivesc de minune pentru gospodarii de prin satele noastre”.
Însoțirea din cele două sate Crasna a fost întemeiată de „câteva zeci de gospodari din Crasna, în frunte cu preotul lor, M. Bendevschi, și cu fruntașii lor, Grigore Iliuț, Nicolai Ihnat, Nicolai a lui Dumitru Percec și George Tarnoviețchi (care) s-au însoțit, au pus la un loc părtășii de câte 10 florini și și-au croit o bancă sătească. Acum, gospodarii din Crasna, cari vor fi în strâmtoare și vor trebui să împrumurte bani, de la banca lor vor împrumuta… La banca lor, ei foarte mici procente vor plăti și și acestea tot în buzunarul neamului lor va curge”[6].
Banca raiffeisiană din Crasna este prima care avea să beneficieze și de un ajutor de 300 florini din partea Dietei Bucovinei, care, datorită demersurilor făcute de George Popovici (poetul T. Robeanu), de Iancu Flondor și de frații cavaleri de Grigorcea, avea să pună în practică un adevărat program de sprijinire a satului bucovinean, în care intrau și ajutorările cu fonduri pentru întemeierea de însoțiri de păstrare și credit, dar și o lege a creditului agricol cu prevederi eficiente și imediat aplicabile (din 1903).
Adunând „cântece populare românești din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[7], în 1940, Alexandru VOEVIDCA a cules folclor și de la Rachila Babiuc (20 ani în 1909) din Crasna Ilschi.
[1] VASILE BUMBAC, Schițe de escursiuni făcute prin Bucovina în feriile de vară ale anului 1888, în „Revista Bucovinei”, Anul IV, nr. 4 / 15 Februar 1889, pp. 13, 14
[2] REVISTA POLITICĂ, Anul I, Nr. 11, octombrie 1886, p. 4
[3] DEȘTEPTAREA, Nr. 7/1895, p. 58
[4] DEȘTEPTAREA, Nr. 13/1896, p. 102
[5] DEȘTEPTAREA, Nr. 14/1896, p. 111
[6] DEȘTEPTAREA, nr. 2 din 15/27 ianuarie 1898, p. 12, 13
[7] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940