Din cele mai vechi timpuri, încă din zorii religiei creștine, produsul viilor, vinul – aliment sacru, a avut o raportare specială și implicită. Unele dintre obiceiurile și superstițiile legate de culesul viilor se mai păstrează și astăzi. Una dintre aceste zile este 14 septembrie, sărbătoarea care marchează în calendarul creștin-ortodox Înălțarea Sfintei Cruci, numită în popor “Ostrovul Viilor” sau ”Christovul viilor”. Aceasta este ziua în care viticultorii români încep activitățile de recoltare a strugurilor pentru producția de vin.
Chiar dacă nu mai are amploarea din trecut, evenimentul este unul care adună pe dealurile cu vii zeci de viticultori înarmați cu coșuri, saci și căruțe, proprietari de mici podgorii sau ajutoare aduse “de pe aiurea”. Culesul strugurilor rămâne și acum o activitate pe care aceștia o desfășoară ținând cont de obiceiuri și superstiții. În ziua culesului se oferă pomana cu struguri drept ofrandă menită să aducă rod bogat și în anul ce vine.
Petruța Pop, autorul dedicat tradițiilor, scrie că vinul este considerat un aliment sacru, folosit în biserică la cele mai importante momente din viața umană (botez, cununie, înmormântare, împărtășanie), producerea lui respectând și astăzi tradițiile moștenite din străbuni.
În unele sate, întru pomenirea morților, cei care se strâng la cules lasă să curgă pe pământ primele picături de must și împart ulcele noi pline cu primul suc de struguri din an. Unii dintre viticultorii români au obiceiul de a lăsa pe vrej ultimii ciorchini, aceștia fiind numiți și “strugurii lui Dumnezeu”.
După terminarea culesului, seara, gospodarii se strâng pe lângă case, în jurul focului, împart struguri de pomană și prepară must. Pomana cu struguri e o ofrandă care atrage rod bogat și în anul ce vine.
Și pentru a evidenția sfințenia acestui rod, a vinului, în unele locuri țăranii nu încep culesul înainte de a sfinți via și locul în care urmează a fi depozitate butoaiele cu vin, în credința că vinul va fi astfel mai bun.
Unele din locurile în care pământul dăruiește oamenilor și împarte cu ei rodul lui Dumnezeu sunt renumitele și legendarele podgorii ale Buciumului și Bohotinului. Prima, atestată documentar încă din anul 1469, când Ștefan cel Mare a donat Mănăstirii Neamțului o suprafață de vie din dealurile Socolei, identificată sub denumirea de Dealul Bucium, și cea de-a doua, parte a satul Bohotin, născut cu veacuri în urmă și împrejmuit de coline și dealuri scăldate în soare ce abundă în povești și detalii despre existența așezării neolitice de aici, despre moșia familiei Sturza sau mănăstirea Bohotin din perioada domniei lui Alexandru cel Bun. Din terroir-ul locurilor se nasc, cu voia lui Dumnezeu și sudoarea oamenilor, struguri din soiurile Busuioacă de Bohotin, Muscat Ottonel, Fetească Neagră, Fetească Regală, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Merlot, Tămâioasă Românească, Fetească Albă.
Licorile bahice provenite de aici sunt sursă și inspirație renumitelor CRAME BUCIUM, cu spații generoase și patriarhale în Suceava și Rădăuți. În spațiile lor, cu concept provenit și denumit din locuțiunea britanică Wine Shop&bar, pot fi degustate și achiziționate vinuri, distilate din vin și fructe (palinci și rachiuri) și sucuri naturale, precum și cadouri pentru evenimente din cele mai diverse, de la nunți și botezuri la zile de naștere sau simple “chiolhanuri”, chiar și la prețuri modice. Locațiile acestora, amplasate într-un loc al întretăierilor drumurilor comerciale, la granița dintre Imperiu și Regat, la marginea Podișului Sucevei, vă oferă aer de poveste și… bun-gust! În centrul vechiului târg al Sucevei, în zona Pieței Mari și Pieței Mici, vă așteptăm de luni până duminică, chiar și pentru petreceri de pomină.
Vinul și băuturile noastre se povestesc!
CRAMELE BUCIUM
Comenzi și rezervări:
Piața Mare – Curtea Domnească – 0743.074.743
Piața Mică – Aleea Comercianților – 0753.077.063
