CRAMELE BUCIUM și VINUL ROMÂNESC

Prăznuirea Sfântului Dumitru așază în sufletul nostru ultima și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, conform unor vechi superstiții pastorale, anunță, printr-un sfârșit autumnal, începutul iernii.
Altfel, numită popular și Sânmedru, sărbătoarea marchează fascinante obiceiuri.Săvârșite în ajunul acestei zilei, se numesc focurile vii și au legătură și cu vinul, prin rodul pământului. Focul lui Sânmedru este un moment în care oamenii aprind focuri pentru a alunga spiritele rele, pe cursuri de ape, pe dealuri, în livezi și vii. După ce se stinge focul, întru slava și susținerea Sfântului, culeg tăciuni din spuza locului, pe care îi aruncă în vii și livezi, sperând ca și la anul acesta să le binecuvânteze cu roade bogate.
În unele zone ale țării, țăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtășanie. Atât în evoluția credințelor religioase,cât și în tradițiile românești sunt nelipsite și numeroase referirile la vin. Dar asta va fi o altă poveste.
Astfel, se știe că viile românești sunt locuri binecuvântate, în care munca și sârgul poporuluile împlinesc datu, în care poama, albă, roșie sau roze,a dat zvon despre ele, de-a lungul întregii lumi, așezându-le și statornicindu-le, cu nu prea multă modestie, pe un loc 6 în Uniune și 13 în necuprinsa lume a vinului.
Poate o să vă întrebați de ce ar trebui să consumăm vinuri românești.
De fapt, aici vorbim de crearea unui brand de țară. Un brand național românesc. Un brand de suflet. Un brand aducător atât de imagine,cât și de serioasă plus valoare. Și, aici vinul își are locul lui.
Este vorba, de fapt, despre dezvoltare economică. Despre consum și onoarea de a promova produse românești, aici și pe aiurea. Tradițiile, portul, mâncărurile și băuturile noastre naționale le promovăm pentru a ne crește vizibilitatea, pentru a atrage turiști și investitori, pentru a genera la final, putem spune așa, locuri de muncă și venituri.
În acest sens trebuie să sprijinim întregul lanț autohton, de la producătorii locali și comercianții care susțin locuri de muncă, care plătesc taxe și impozite aici, la noi, până la consumatorul final. ROMÂNUL.
Ce e mai potrivit ca atunci când mănânci bucate tradiționale romanești, poposind în zone pitorești din România,să consumi vinuri din pământul acesta, de la noi de acasă, pentru a desăvârși oferta. O onorabilă ofertă. Nimic nu se potrivește mai bine în pachetele turistice oferite de operatori, decât să se vorbească de Feteasca Neagră, Feteasca Regală, Crâmpoșie, Băbească, Fetească Albă, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasa Românească, etc., vinuri românești și nu italiene, franțuzești sau moldovenești. Și, chiar, de ce să nu vorbești despre ele, altora, cu mândrie ? Oferiți-vă plăcerea de a deveni consumator de băuturi autohtone. Și importurile fac parte din ciclul economic și sunt importante, dar, nu e povestea noastră, nu e despre noi, nu e despre tradiția adevărată românească. Mândria de ROMÂN se susține de fiecare. Mulți nu au învățat asta. Nu trebuie să luăm exemple de la alte popoare. Suntem AICI.
Și la urma urmei, la Sfânta Împărtășanie, e mult mai românesc să ne împace cu Dumnezeu o Fetească Neagră, soi consacrat românesc.
Și, dacă până acum am vorbit despre multe cele, ne asumăm aroganța de a vorbi un pic, frumos, și de noi, Cramele Bucium și Domeniile Bohotin … și dealurile moldovenești ale Ieșilor, Buciumului, Bohotinului, Cozmeștilor și Moșnei, unde Dumnezeu, din pământul pe care l-a creat, udat de sudoarea oamenilor, ne-a oferit rodul. Și vă așteptăm aici, în vechiul târg al Sucevei, în țara dacilor liberi, la marginea Imperiului din jurul nostru, acum în REGATUL României, în cele două piețe mari, chivernisite prin principii de negoț, de veacuri, de oameni înțelepți și cumpătați.
Vă mulțumim pentru toleranța acordată! Aceasta e povestea.
Cramele Bucium și Domeniile Bohotin