Colegiul Psihologilor din România (CPR) afirmă că nu sunt recunoscute, de către Casa Națională de Asugurări de Sănătate (CNAS), serviciile de psihoterapie furnizate de psihologi.
„Cu toate că am realizat demersuri importante în ultimii ani în vederea recunoașterii rolului psihologului în sistemul național de sănătate, asistăm în fiecare an la o adevărată campanie de excludere a rolului psihologilor români din politicile publice de asigurare a sănătății populației României. În această ordine de idei, observăm cum majoritatea decidenților din domeniul sănătății au dat dovadă de o viziune anacronică, îngustă, simplistă și superficială asupra sistemului de sănătate publică, ce se dorește redus doar la nivelul asistenței medicale, viziune care corespunde istoric secolului XIX, afectând grav serviciile moderne de sănătate pentru pacienți”, afirmă președintele CPR, prof. univ. dr. Mihai Aniței, citat într-un comunicat remis, miercuri, agenției MEDIAFAX.
În Romania, activitatile de psihoterapie sunt activități proprii profesiei de psiholog, psihoterapia fiind o specialitate profesională a psihologilor, recunoscută prin lege organică. Comisia de psihologie clinică și psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România este singura comisie cu atribuții în analizarea competențelor profesionale în specialitatea psihoterapie.
Psihoterapia a fost structurată ca o activitate psihologică, ce poate fi desfășurată și de către medici, pedagogi, filozofi, teologi sau asistenți sociali, după parcurgerea unor cursuri de formare profesională specifice și numai după obținerea titlului de calificare emis de către autoritatea română competentă.
În prezent, în România există un număr de peste 1.800 de persoane care dețin titlu de calificare în specialitatea psihoterapie și care practica psihoterapia în mod legal, în condițiile Legii 213/2004.
„După 20 de ani de structurare a unei profesii în România, având de cele mai multe ori rezultate remarcabile, după nenumarate solicitări ale Colegiului Psihologilor din România, CNAS a decis să introduca în noul proiect al Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2011-2012, aprobat prin HG 1.389/2010, posibilitatea decontării serviciilor de psihoterapie (psihoterapie individuală – psihoze, tulburări obsesiv-compusive, tulburări fobice, tulburări de anxietate, distimii, adicții și psihoterapie de grup – psihoze, tulburări obsesiv-compusive, tulburări fobice, tulburări de anxietate, distimii, adicții), însă pentru o singură categorie profesională (medicii psihiatri), care nu are competența profesională necesară desfășurării acestor activități, fapt ce contravine Legii 213/2004 și HG 788/2005, precum și practicii europene în domeniu”, arată sursa citată.
Practic, susține CPR, CNAS doreste să stabilească printr-un act administrativ standarde de calitate în serviciile psihologice, contrare prevederilor Legii 213/2004 și HG 788/2005, nerecunoscând „în mod abuziv dreptul legal al psihologilor români de a desfășura activități de psihoterapie”.
Potrivit sursei citate, prin această măsură, CNAS nu încalcă doar reglementările legale naționale, dar și practica europeană în domeniu, care recunoaște și decontează serviciile psihoteraputice, parte a sistemelor de asigurări de sănătate din țările membre ale UE (The European Health Care Systems).
„În România anului 2011 un pacient care are nevoie de servicii psihologice trebuie să se adreseze în mod obligatoriu unui medic, care îl poate sau nu trimite la un psiholog, altfel valoarea serviciului psihologic efectuat de către psiholog riscă să nu fie decontată. Totodată, prin noul proiect propus serviciile de consultație psihologică nu sunt recunoscute, iar posibilitățile de colaborare ale psihologilor cu medicii specialiști sunt cu mult diminuate față de necesitățile reale ale pacienților români”, spune președintele CPR.
Cu alte cuvinte, potrivit CNAS trebuie să te adresezi neaparat unui anumit medic specialist pentru a beneficia de servicii psihologice decontate de către casele de asigurări de sănătate, arată sursa citată.
De asemenea, numărul de puncte ce pot fi decontate de către un medic specialist nu poate depăși pentru serviciile psihologice 40 de unități, comparativ cu 450 de puncte decontate unui medic, ceea ce va conduce în mod inevitabil la falimentul furnizorilor de servicii psihologice din sistemul public de asigurări de sănătate.
„Având în vedere noile condiții socio-economice din România, precum și creșterea gradului de vulnerabilitate psihologică a categoriilor sociale defavorizate, dorim să tragem un nou semnal de alarmă asupra pericolului lipsei unui sistem de asigurări de sănătate care să ofere posibilitatea pacienților români să beneficieze de servicii psihologice a căror valoare să fie decontată de către casele naționale de asigurări de sănătate. În concluzie, în situația în care CNAS nu va modifica prevederile amintite care fac imposibilă continuarea asistenței psihologice a populației României într-o formă acceptată de către corpul profesional, Colegiul Psihologilor din România va sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Concurenței și va acționa în judecată CNAS și Ministerul Sănătății în vederea respectării drepturilor legale ale psihologilor români”, susține șeful CPR.
