Cota unică de impozitare s-ar putea dovedi nesustenabilă

Cota unică de impozitare s-ar putea dovedi nesustenabilă, pe măsură ce o serie de state care au adoptat sistemul, inclusiv România, se confruntă cu reducerea veniturilor din impozitele personale și pe profit, se arată într-un studiu realizat de experți ai Fondului Monetar Internațional.
Analiza mai relevă că introducerea cotei unice nu a reușit nici să reprezinte o soluție pentru problema comună aproape tuturor statelor privind impozitarea capitalurilor internaționale mobile.
Adoptarea cotei unice de impozitare în România, la 1 ianuarie 2005, a condus la scăderea cu 1% din Produsul Intern Brut (PIB) a sumelor obținute din impozitarea veniturilor personale și ale companiilor, se arată în raportul „Cotele unice: Principii și dovezi”, publicat pe pagina de Internet a Fondului Monetar Internațional (FMI).
Cota unică de 16% a înlocuit nivelul de 25% al impozitului pe profit pentru companii, și un sistem cu cote variind între 18% și 40%, în funcție de valoarea veniturilor, pentru persoanele fizice.
Dividendele acordate persoanelor fizice, veniturile din dobânzi și câștigurile din capitaluri sunt impozitate, de asemenea, cu 16%, începând cu anul 2006.
Ponderea deținută de impozitele pe veniturile personale în formarea Produsului Intern Brut (PIB) a scăzut, după implementarea reformei sistemului fiscal, de la 3% din PIB în anul 2004, la 2,3% din PIB în 2005, iar ponderea impozitului pe profit s-a redus la 2,4% din PIB, de la 2,7% din PIB în anul 2004.
Experții FMI punctează că procentajul deținut de veniturile din impozite indirecte s-a majorat, în anul 2005, cu 0,7 puncte procentuale, la 10,9% din PIB, ceea ce a echilibrat pierderile de la celelalte capitole.
Cele două cote ale Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), de 19%, respectiv 9% în cazul cotei reduse, nu au fost majorate, dar au fost operate creșteri pentru o serie de accize, iar unele servicii exceptate de la plata TVA au fost retrase din această categorie.
Pe de altă parte, un studiu al Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) evidențiază schimbările pozitive din comportamentul companiilor după introducerea cotei unice.
Dacă în 2004, impozitul pe profit a fost de 25%, iar rata efectivă încasată s-a plasat la 19,8%, anul trecut rata efectivă a atins 17,4%, în condițiile cotei unice de 16%. Excedentul din 2005 reprezintă restanțe achitate de societăți, din surplusul de venituri obținute prin reducerea fiscalității, consideră CNP.
Estimările Ministerului Finanțelor Publice pe baza actualei cote unice de impozitarea indică o creștere a veniturilor la bugetul general consolidat de la 35,2% din PIB, nivel propus pentru anul viitor, la 37,7% din PIB în 2010.
Totodată raportul Finanțelor susține că nivelul impozitului pe profit va cunoaște o stabilizare ca pondere în PIB, după o scădere ușoară în 2008 ca urmare a introducerii plăților anticipate în sistemul bancar. Veniturile din impozitul pe profit se vor majora de la 2,5% din PIB în 2008, la 2,8% din PIB în 2010.
Specialiștii FMI subliniază interesul crescut existent în ultimii ani, la nivel mondial, pentru adoptarea cotei unice de impozitare.
Acest sistem a fost adoptat de Estonia, în anul 1994, urmată de Lituania, Letonia, Rusia, Ucraina, Slovacia, Georgia și România, cu variații în modul de aplicare, iar o serie de state, precum Costa Rica, Cehia, Mauritius, Mongolia, Polonia și Slovenia, iau în calcul introducerea cotei unice.
Popularitatea actuală a fost influențată de adoptarea cotei unice în Rusia, în anul 2001, care a condus la majorarea cu peste 25%, în termeni reali, a sumelor obținute din impozitele pe veniturile populației.
Experții FMI subliniază faptul că adoptarea acestor reforme a venit după schimbări fundamentale la nivel guvernamental, în toate cele opt state care aplică cota unică, cu excepția Ucrainei. Noile guverne au promis reforme substanțiale, în state unde nivelul de colectare al impozitelor se plasa la un nivel scăzut, iar ponderea acestor venituri în formarea PIB se plasa, în medie, la 4,1%, față de nivelul mediu de 6,4% existent în statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Printre dificultățile cu care se vor confrunta statele în încercarea de a menține aceste cote se numără în continuare problemele referitoare la impozitare capitalurile internaționale și la scăderea ponderii impozitelor pe veniturile personale în formarea PIB, observată în toate cele opt state, cu excepția Rusiei.
Pe de altă parte, în studiu se arată că nu există dovezi clare privind creșterea nivelului de colectare al impozitelor, în vreme ce angajații cu venituri medii ar putea pierde în urma unor astfel de reforme, ceea ce crește riscul unor tensiuni politice.
Totodată, cota de impozitare a veniturilor personale ar putea să fie stabilită în mod diferit față de cota aplicată profiturilor companiilor, în cazul unor state, potrivit studiului.
Raportul a fost realizat de Michael Keen, Yitae Kim și Ricardo Varsano, iar părerile exprimate aparțin autorilor și nu FMI.