Vor să scape de ea

Cota de lapte, scoasă la vânzare la mica publicitate



Cota de lapte, vândută prin mica publicitate
Cota de lapte, vândută prin mica publicitate

– 350 de crescători de vaci din județ și-au vândut deja cota, asta deși prețul oferit de cumpărători este mic
În doar două luni de zile, de când interdicția de vânzare a cotei de lapte a fost ridicată, sute de țărani din județ s-au interesat de cum își pot vinde cota de lapte. Nu mai puțin de 350 și-au vândut deja cota, asta deși prețul oferit de cumpărători este unul modic, cu mult sub valoarea prețurile europene vehiculate pentru vânzarea acesteia. Cum clienții nu sunt chiar foarte ușor de găsit, unii crescători de vaci și-au scos cota la vânzare în anunțurile de mică publicitate din presa locală.
Vor să-și vândă cota și vacile
Vasile Boboc, un bărbat de 45 de ani, din Boroaia, are în bătătură două vaci pentru care a obținut o cotă de 4.500 de litri de lapte. Acum vrea să-și vândă cota și să renunțe la cele două animale.
„Procesatorii dau 5.000 de lei vechi pe kilogram. E un preț în bătaie de joc, condiții în care nu mai pot continua să-mi pierd timpul. Vreau să îmi vând toată cota”, ne-a spus bărbatul. Cere 2.000 de lei vechi pe kilogram, ceea ce înseamnă că speră să ia 2 milioane de lei vechi pentru fiecare tonă de lapte cedată. După ce scapă de cotă, are de gând să-și vândă și cele două animale.
Tot printr-un anunț în ziar, Elena Ivan, din Poiana Stampei, vrea să-și vând cota de 9.000 de litri de lapte. „Am avut patru vaci, dintre care două le-am vândut, am îmbătrânit și e multă muncă pentru mai nimic. Vreau să-mi vând cota și să mai cresc doar două dintre vaci, iar laptele să-l folosesc pentru consum propriu”, ne-a mărturisit femeia. Ea nu și-a stabilit un preț de vânzare, fiind dispusă să negocieze cu cel care o contactează.
Cumpărătorii, din rândul marilor crescători
Pentru 1-2 milioane de lei vechi pe tonă, țăranii își vând cota, renunțând la dreptul de a-și mai comercializa în vreun fel laptele produs în gospodărie. Cei care cumpără sunt crescătorii mijlocii și mari, care au făcut investiții, și-au mărit numărul de animale, și au nevoie de o cotă mai mare, pe care nu au putut să o obțină inițial de la stat, deoarece aveau un efectiv mai mic de animale.
În momentul de față, întreprinzătorii care și-au achiziționat recent vaci și au nevoie de cotă pentru a comercializa laptele au două posibilități: fie o cumpără de la micii fermieri, fie așteaptă să primească, abia la anul, o cotă din rezerva națională. Mulți apelează la prima variantă, profitând și de prețul mic perceput de țărani. Cota de lapte este instrumentul obligatoriu fără de care, odată cu aderarea României la UE, producătorii de lapte nu-și mai pot vinde produsul la procesatori sau în piețe.
„Procesatorii dau 5.000 de lei vechi pe kilogram. E un preț în bătaie de joc, condiții în care nu mai pot continua să-mi pierd timpul. Vreau să îmi vând toată cota”
Vasile Boboc, din Boroaia



Recomandări

Struți africani și păsările emu, ultimele atracții de la micul colț zoo de la Ițcani al fermierului Mihai Flutur

Struți africani și păsările emu, ultimele atracții de la micul colț zoo de la Ițcani al fermierului Mihai Flutur
Struți africani și păsările emu, ultimele atracții de la micul colț zoo de la Ițcani al fermierului Mihai Flutur

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson