Cotă de avarie

Etapa trecută am întâlnit o ciudățenie pe listele unei case de pariuri: un eveniment era cotat cu… 1,00! Deci o cotă sigură, așa spune matematica, cu ajutorul căreia poți liniștit să speli niște bani, desigur, dacă ai astfel de lichidități. Se mai scade taxa aia 5%, dar hai să fim serioși, la procesul de albire pe căi clasice comisionul se învârte pe la 30-40%. Așadar, la prima vedere, o ofertă de nerefuzat. Când colo, ce să vezi?! Real Madrid, căci în dreptul ei figura cota aia tentantă, face ce face și nu marchează gol Malagăi pe Bernabeu! Căci nu despre victorie era vorba, ci despre o simplă scuturare a plasei, în rest Dumnezeu cu mila! O adevărată capcană, bine că nu avem bani negri… Sau nici măcar negri, mai bine zis. Ronaldo, Benzema și Isco s-au întrecut în ratări, ba chiar portughezul, în loc să-și ia seama și să se concentreze mai bine, făcea pe fatalistul în fața peluzei. Au lipsit pasele și centrările lui James Rodriguez, precum și loviturile de cap ale fundașului-golgeter Sergio Ramos. E drept, au lipsit odată cu ei. În privința ultimului, acesta era liderul care nu se ferea să-și asume el responsabilitățile celorlalți, atunci când dădeau de greu. Fără el, trofeul de Liga Campionilor din 2014 era ridicat de alți madrileni. Un astfel de jucător trebuie ținut aproape, nu să te zgârcești la prelungirea contractului. Păstrarea lui Ramos, după ce astă-vară se vehicula un transfer în Premier League, înseamnă certitudinea că Realul nu se va duce la vale. Nu încă, pentru că Benitez nu prezintă cine știe ce garanții, el nemaicâștigând un campionat de peste 10 ani, de când era la Valencia. Revenind la meciul cu Malaga, acesta era un bun prilej de afirmare pentru Kovacic, care a intrat pe parcurs, dar tânărul croat are nevoie de mai multă personalitate în joc, el mulțumindu-se cu niște deschideri laterale și cam atât. Cât despre Malaga, ea era singura echipă dintre granițele fizice ale Europei, alături de Ajaccio, fără gol înscris după 5 etape (altele, care țin de Europa fotbalistică, ar fi Maccabi Haifa și … Azal Baku!). Nu m-ar fi mirat să înscrie chiar împotriva Realului, ba chiar era de așteptat, căci în astfel de meciuri se mobilizează energiile, numai că până la urmă a ieșit un 0-0 de toată frumusețea. Fără vreo tentă ironică.