Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Costești, moșie răzeșească, „60 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Maftei, 2 dascăli, Dănilă și Mihălache, 3 ruptași, Vasilie Coman, Pătraș Dratfa și Arsenii Gavrilescul, 1 umblător, Vasilii Săndulescul, 2 jidovi, Nosin și Aizik, 2 văduve, Marie și Acsinia, 33 călărași și 16 birnici. Călărașii de Costești erau: Dumitraș Coțic chihai, Dumitraș Coval, Vasili Hrinciuc, Ion Dolinschi, Grigoraș Sculici, Vasili Coțic, Ion Chisăliță, Ioniță Sănduliac, Ștefan Coțic, Ion Coțic, Tănasi Coțic, Manoli Măsâian, Toader Chiriiciuk, Enachii Sculeș, Ion Ungurian, Ion Sin Petro, Vasili Băndac, Ion Crurca, Ion Cecală, Ion Gavriliuc, Georgie Mănăilă, Costandin Mangur, Ion Oricsuc, Irimie Șerban, Toader Vezârco, Ștefan Cedaș, Ion Tomica, Andrieș Șfedul, Ștefan Honciar, Costăn Hrihor, Ștefan Antonescul, Giorgie Coțic și Vasilie Țopa. Birnici erau Simion Săverin, Toma Mirăuță, Ștefan Zet Ego, Ștefan Zina, Grigoraș Pântescul, Enachii Pântescul, Alecsa Sin Lui, Simion Brahă, Vasili Ciornohuz, Toader Măsăian, Ion Masciuk, Acsenti Mangăr, Ștefan ungurian, Toader olar, Mihalachi Chersân și Severin sin popii.
În 1782, în fața comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, neamul Tudan, reprezentat de Iuon, Toader, Maftei și Dumitraș Tudan, declara că stăpânește un sfert de sat, parte moștenit din moși, parte cumpărătură de la Iuon Calmuțchi; neamul Noșa stăpânea alt sfert de sat, cumpărătură de la Iuon Calmuțchi; neamul Popescul moștenea un sfert de sat, din care cumpărase Iuon Mitescul, ginerele lui Iuon Calmuțchi, două odgoane și jumătate, adică 55 stânjeni; ultimul sfert de sat Costești aparținea mănăstirii Pobrata. Căpitanul Iuon Mitescul era fiul lui Gheorghie Mitescul și al Ioanei, fata lui Toader Holban armaș, nepotul lui Gavril Mitescul și strănepot lui Pavel.
În 26 decembrie 1796, Niculai Grigorcea și jupâneasa lui, Maria (Volcinschi), dăruiau feciorului lor, Ilie, părți din satul și moșia Costești.
În 1843, biserica Sfântul Mihail din Costești, construită în 1785, cu 1.799 enoriași, patronată de Udalricus von Cinski, era slujită de preotul administrator Grigorie Sarnawski. În 1876, patron al bisericii cu 2.478 enoriași era Anton Ritter von Kochanowski de Stawczan, deci de… Stăuceni, paroh fiind Leon PALIEVICI. În 1907, sub patronajul lui Victor Sarnawski, paroh al bisericii din Costeși, cu hramul dedicat celor doi sfinți arhangheli, paroh era același Leon Palievici, născut în 1833, preot din 1861, paroh din 1866, cantor fiind, din 1902, Eusebie Popovici, născut în 1874.
Școala din Costești, cu 4 clase, funcționa din toamna anului 1860[2].
În 5 iulie 1941, câțiva săteni ucraineni, foști membri LANC, i-au îmbrânit pe evreii din Costești într-un câmp de la marginea satului, de lângă casa lui Honceriuc, soldații români executând, atunci, 105 oameni. Ceilalți, adică diferența de până la 420, au pășit pe drumul martiric înspre lagărele din Transnistria.
[1]ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 444
[2]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 20, 1876 p. 71, 1907 p. 143