În 14 septembrie 1880, s-a născut, tot în Costâna, poetul Vasile Huțan, și el extrem de prolific, ba chiar ceva-ceva mai talentat decât frații Bumbac.
În anul 1888, antistele comunal al Costânei, George Goian, preotul I. Mandacevschi și bătrânii satului „au oprit hramul, punând străji și jandarmi pe la intrări, ca să nu lase pe nici un străin în sat. Străjerii și jandarmii, înțelegându-și, la rândul lor, misiunea, pe toți cei ce voiau să-i înșele, spunându-le că ei nu merg la hram, ci se duc la Suceava, îi petrecură frumușel, prin mijlocul satului, până ce-i scoaseră de cealaltă parte de sat, afară. În felul acesta, după propria mărturisire a Costânenilor, le rămăseseră ca la vreo 6.000 florini în pungă”[1].
Însoțirea de păstrare și credit, în sistem Raiffeisen, din Costâna s-a înființat, cu 103 părtași, în anul 1901, sub direcțiunea lui Dimitrie cavaler de opovici, vicedirector fiind George Berariu, președinte – preotul Vasile Procopovici, iar vistiernic – Ioan Ferlievici. Cabinetul de lectură „Albina” din Costâna fusese înființat, încă din anul 1896, cu 30 membri, cu 15 cărți, 4 abonamente la gazete și 12 florini avere, sun președinția moșierului din comunăm, armeanul Dimitrie cavaler de Popovici, din conducerea acestei prime biblioteci sătești făcând parte și George Berar, și Amfilochie Țurcan.
Adunând „cântece populare românești din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[2], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor și de la Mafta Zvanciuc (37 ani în 1908) din Costâna.
[1] REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 6, 1 aprilie 1888, p. 9
[2] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940