Dosarele de mare corupție în care sunt implicați foști angajați ai Primăriei Suceava, printre care Marian Ionescu, primar în legislatura 2000-2004, dar și ex-directorul economic Neculai Bujor, bat pasul pe loc în instanță. Primul dosar a ajuns pe masa judecătorilor în vara lui 2006, iar al doilea în 2007. Cele două procese au, însumat, 79 de termene, iar verdictul este zero. Practic, în cei cinci, respectiv patru ani, judecătorii nu au fost în stare decât să tergiverseze dosarele, iar șansele de a se pronunța într-un timp relativ scurt asupra acuzațiilor formulate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție sunt aproape nule.
„Amânat”, ștampilat de 43 de ori
Spre exemplu, dosarul din 2006, care-i privește pe Neculai Bujor, cumătra acestuia, Tamara Chiribucă, între timp divorțată și cu numele Tamara Achiței, dar și pe doi foști angajați ai Gărzii Financiare Suceava, în frunte cu fostul șef Dumitru Buta, a avut până acum 43 de termene de judecată. Inițial, dosarul a ajuns la Tribunalul Suceava, dar în urma unei cereri de strămutare depusă de inculpați a fost trimis la Tribunalul Bistrița. După șapte amânări consecutive, nemotivate în vreun fel, judecătorii acestei instanțe au decis să nu-i mai citeze pe Dumitru Buta, fost director al Gărzii Financiare Suceava, pe Gabriel Eugen Ionesi, angajat al aceleiași instituții, și pe Dumitru Teodorescu. Dosarul în ceea ce-i privește pe cei trei a fost disjuns. Se întâmpla în septembrie 2007, pentru ca în următorii doi ani să nu se mai petreacă nimic notabil în dosar. Singurele mențiuni care pot fi trecute sună sec „amânat”, motivele fiind dintre cele mai diferite, inclusiv lipsa apărării. Abia prin 2009, judecătorii au catadicsit să-i citeze pe inculpați, inclusiv cu mandate de aducere, și pe martorii acuzării. Având în vedere că între termenele de judecată au fost și pauze de câte două luni, fără a fi vorba de vacanța judecătorească din vară, imaginea este completă asupra modului în care se face justiție în România.
Scenariul de la Bistrița, copiat la indigo la Iași
Nici al doilea dosar privind fapte de corupție comise la Primăria Suceava în perioada 2003-2004 nu se mișcă mai rapid. Rechizitoriul a fost finalizat în 2007, iar în primă fază dosarul s-a înregistrat la Tribunalul Suceava. De aici, la cererea inculpaților, a fost strămutat la Tribunalul Iași, unde s-au derulat până acum 36 de termene.
Scenariul de la Bistrița s-a repetat aproape la indigo, cu termene după termene și nimic concret. Mai nou, de mai bine de un an de zile s-a cerut o expertiză în dosar. Rezultatul care se poate citi este aproape același: „Față de lipsa raportului de expertiză acordă termen”.
Atât în acest dosar, cât și în cel de la Bistrița, faptele unora dintre inculpați, reținute de procurori pentru anii 2002, 2003 sau 2004, s-au prescris, iar aceștia nu vor mai răspunde niciodată pe linie penală pentru acuzațiile care li se aduc.
Dosarul „napolitanelor”
Dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bistrița mai este cunoscut și ca dosarul „napolitanelor”, și asta pentru că ancheta procurorilor DNA Suceava, pe atunci PNA Suceava, a scos în evidență că în decurs de 425 de zile, din 2002 până în 2003, Primăria Suceava s-a aprovizionat cu 23,2 tone de napolitane cu cacao și fructe, salatine, fursecuri, saleuri, sărățele, ceea ce înseamnă că zilnic s-au mâncat în jur de 55 de kg din aceste produse. Acestora li s-au adăugat și alte produse de patiserie, după cum urmează: 9.300 de ștrudele, 3.100 de plăcinte cu mere, 4.100 de cutii de MaxiMix și 4.500 de cutii de alune.
Pentru a justifica aceste consumuri uriașe, administratorul de la acea vreme al Primăriei Suceava, Constantin Bâta, a întocmit în fals mai multe documente din care rezultă că pe meleagurile noastre au poposit 250 de delegații din străinătate.
Marfa a fost distribuită de firmele administrate la acea vreme de Tamara Chiribucă, actualmente Achiței, nimeni alta decât cumătra lui Neculai Bujor, fostul director economic al Primăriei Suceava, cel care lua toate deciziile importante din instituție.
Afacerile s-au derulat prin intermediul firmelor SC Protman Service SRL, SC Rigola Com Serv SRL, SC Alexa SRL și SC Luis Imbiss SRL și au cuprins și alte contracte de achiziții cu Primăria Suceava. În total, prin cele patru firme amintite s-au făcut cumpărături în valoare de 71,126 de miliarde de lei vechi, prejudiciul calculat fiind de circa 36 de miliarde de lei vechi.
Cine este judecat în dosarul „napolitanelor”
În afara celor trei persoane pentru care s-a dispus disjungerea de către Tribunalul Bistrița, respectiv Dumitru Buta, Gabriel Eugen Ionesi și Dumitru Teodorescu, în dosarul „napolitanelor” mai sunt judecate alte șase persoane.
În capul listei se află Neculai Bujor, ex-directorul economic al Primăriei Suceava, acuzat printre altele de luare de mită. Concret, acesta ar fi primit 300 de milioane de lei vechi pentru plata unor rate de achiziție pentru un autoturism marca VW Passat, dar și 588 de milioane de lei vechi reprezentând contravaloarea a opt excursii în Egipt, Turcia și Tenerife.
Lista persoanelor judecate este completată cu Tamara Chiribucă, acuzată de mai multe infracțiuni de evaziune fiscală, înșelăciune, dare de mită și falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, dar și Constantin Bâta, fost administrator al Primăriei Suceava, pentru acuzațiile de abuz în serviciu contra intereselor publice, falsuri și complicitate la înșelăciune.
Prin rechizitoriul procurorilor anticorupție au mai fost trimiși în judecată Emilia Șveica, magazioner la Primăria Suceava, dar și două contabile ale firmelor Tamarei Chiribucă, respectiv Violeta Spătariu și Ioana Ungureanu.
Al doilea dosar: pagube de 5,63 de miliarde de lei vechi
Dosarul aflat pe rolul Tribunalului Iași s-a soldat, în opinia anchetatorilor, cu un prejudiciu de 5,63 de miliarde de lei vechi pentru
Primăria Suceava. În cauză sunt judecate nu mai puțin de 14 persoane, pentru fapte care s-au petrecut în perioada noiembrie 2001 – iunie 2004. Printre aceștia se află și persoane care au deținut funcții importante în Primăria Suceava până în 2004.
Marian Ionescu, fost primar al municipiului Suceava, este acuzat de comiterea a șapte infracțiuni de corupție sau infracțiuni conexe celor de corupție. Printre acuzații se numără cele de primire de foloase necuvenite, abuz în serviciu, delapidare, dar și fals în declarații. Ultima faptă constă în aceea că edilul a cumpărat 5.000 mp de teren în zona Metro, în cursul anului 2002, pe care ulterior, în toamna anului 2003, l-a înstrăinat la un preț de câteva ori mai mare față de cel de achiziție.
Bani negri din Bazar
Fraudarea bugetului Primăriei Suceava a avut mai multe componente. Pe de o parte, prin inventarierea și compararea suprafețelor înscrise în contractele de închiriere din Bazar pentru anul 2003 și suprafețele din evidența operativă s-a constatat că există diferențe semnificative, ceea ce a dus la neîncasarea sumei de 1,291 de miliarde de lei vechi. Vinovați de aceste întârzieri sau omisiuni deliberate au fost găsiți fostul primar Marian Ionescu, ex-directorul economic Neculai Bujor și Bogdan Ioan Dumitraș, fost auditor în cadrul Compartimentului de Audit Public Intern al Primăriei Suceava.
Aceștia au încercat să ascundă neregulile și, în adresele trimise poliției, au raportat că „nu au reieșit abateri de la normele legale” sau „nu s-au constatat abateri grave cu privire la modul de încheiere a contractelor”.
Tot în acest context sunt acuzați și cei doi administratori ai Bazarului din perioada 2002-2004, Mircea Botezatu și Mihai Strugariu. Potrivit procurorilor de la DNA Suceava, aceștia ar fi plătit circa 400 de milioane de lei vechi, pentru ca totul să fie trecut sub tăcere.
Afaceri cu instituția la care lucrau și deconturi fictive
O altă pagubă, în valoare de circa 1,3 miliarde de lei vechi, a fost stabilită din actele fictive cu care primăria figura că ar fi achiziționat diferite bunuri.
În perioada noiembrie 2001-ianuarie 2002, SC Ralf Impex SRL Suceava a figurat că a livrat materiale către primărie, când, în realitate, s-a constatat că este vorba de facturi emise și recepționate în fals. Firma distribuitoare le aparținea lui Bogdan Ioan Dumitraș, Teodor Cristian Lauric, referent la Primăria Suceava în acea perioadă, și Ștefan Vasile Lucaciuc, electrician la primărie. Din cercetări s-a stabilit că cele 11 facturi fiscale au fost falsificate de Bogdan Dumitraș, iar bonurile de recepție din cadrul primăriei de către Cristian Lauric. Totul a fost posibil cu complicitatea lui Neculai Bujor și a lui Constantin Bâta, administratorul primăriei, care au încasat comisioane pentru a închide ochii.
Deconturile fictive au reprezentat un alt punct prin care bugetul local a fost prejudiciat consistent. În perioada ianuarie 2002-iunie 2004, din casieria primăriei s-au ridicat ca avans, în baza unor referate întocmite în fals, aproape 1,64 de miliarde de lei vechi. Cei mai mulți bani i-au revenit lui Neculai Bujor, care a băgat în buzunar din aceste deconturi, prin intermediul electricianului Ștefan Vasile Lucaciuc, suma de 1,268 miliarde de lei vechi. Lista este completată de Bogdan Ioan Dumitraș cu 305 milioane de lei vechi, Marian Ionescu, cu 25,7 milioane de lei vechi și Constantin Bâta, cu 17 milioane de lei vechi.
Bogdan Dumitraș a speculat și alte oportunități. Prin intermediul a două firme, SC Electrofabo SRL și SC Kyrfa SRL, pe care le-a administrat din umbră, acesta a derulat afaceri cu școlile bugetare din municipiul Suceava. În perioada mai 2002-ianuarie 2003, având și aportul lui Neculai Bujor, care s-a implicat direct în a-i convinge pe directorii din șapte școli să cumpere diferite bunuri, Bogdan Dumitraș a livrat, prin firma SC Electrofabo SRL, calculatoare și mobilier. Pentru ajutorul dat, fostul director economic al Primăriei Suceava a primit bunuri în valoare de 116 milioane de lei vechi.
În februarie 2004, Bogdan Dumitraș a livrat nouă calculatoare unei alte școli, de această dată prin firma SC Kyrfa SRL. În majoritatea cazurilor, valoarea bunurilor era supraevaluată, uneori un calculator second-hand în valoare de 10-15 milioane de lei vechi fiind vândut către unitățile școlare cu sume de ordinul a 60-70 de milioane de lei vechi. În total, prejudiciul adus bugetului local se ridică la 1,054 miliarde de lei vechi.
În dosar mai sunt judecați magazionera Emilia Șveica, dar și administratorii a două firme. Este vorba de Vasile Trifan, administrator la SC Elsarova SRL Suceava, și Dragoș Radu Târpan, administrator la SC Total Net SRL Solca. Alți trei gestionari, Liviu Dumitru Cârlan, angajat al SC Genius SRL Suceava, Dumitru Țipurlea și Veronica Caciuc, ambii angajați ai SC Elcris SRL Suceava, sunt și ei inculpați în dosar.
