Corupția este considerată, după lipsa locurilor de muncă, cea mai gravă problemă a României, 87,5 la sută din populație apreciind că nivelul acestui fenomen este „ridicat” sau „foarte ridicat”, potrivit unui studiu prezentat marți la MAI.
Procentul celor care consideră nivelul corupției ca fiind „ridicat” sau „foarte ridicat” este extrem de mare, 75,8 la sută, și în rândul reprezentanților administrației publice locale, mai arată „Studiul diagnostic privind fenomenul de corupție în administrația publică locală”.
Pe de altă parte, aceleași categorii de respondenți agreează oferirea și primirea de cadouri la medic, 70 la sută din populația generală și 71,7 la sută din reprezentanții administrației publice locale declarându-se de acord cu această practică.
În schimb, în ceea ce îi privește pe funcționarii publici, nouă din zece cetățeni sau reprezentanți ai autorităților publice locale nu sunt de acord cu oferirea de bani sau cadouri în schimbul rezolvării unor probleme.
Potrivit șefului Unității Centrale pentru Reforma Administrației Publice, Petru Țăgorean, populația face, uneori, confuzie între corupție și abuz în serviciu, iar alteori însăși conduita cetățieanului este de natură a stimula actul de corupție.
Reprezentatul Ministerului Justiției, Cornel Călinescu, a declarat, la prezentarea datelor studiului, că acesta propune „o schimbare de abordare”. „Documentul punctează că e nevoie de un transfer de responsabilitate. Orice caz de corupție a fost, este și va fi un eșec de management”, a declarat Călinescu, adăugând că, în România, nu mai se poate vorbi de absența unui cadru legislativ pentru prevenirea și combaterea faptelor de corupție.
În urma studiului, au fost redactate și două ghiduri de bună practică pentru prevenirea faptelor de corupție, unul pentru cetățeni, iar altul pentru reprezentanții administrației publice locale.
Cele două ghiduri oferă informații despre ce anume este corupția, care sunt cauzele apariției fenomenului, cum pot beneficia de protecție cetățenii, dar și reprezentanții autorităților publice locale, precum și un model de sesizare a organelor de cercetare penală.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 4.522 de persoane din populația cu vârsta de peste 18 ani, respectiv pe unul de 9.823 de persoane din rândul angajaților și al reprezentanților autorităților publice locale.
Au fost intervievați, astfel, 1.200 de primari, 600 de foști primari, 1.206 viceprimari, 1.206 consilieri locali, 1.200 reprezentanți a mediului de afaceri, 600 de jurnaliști, 200 de reprezentanți ai ONG-urilor, 600 de persoane cu experiență implicate în problematica prevenirii și combaterii corupției, 600 de angajați ai administrației publice locale de la nivelul comunelor, 600 de angajați ai administrației publice de la orașe, 603 angajați ai administrației de la municipii și 602 membri ai consiliilor județene.
Datele au fost culese în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, iar rezultatele au fost discutate, în intervalul 20 februarie – 10 mai, la 20 de întâlniri de lucru cu privire la fenomenul corupției. Reuniunile s-au desfășurat în Pitești, Ploiești, Călărași, Craiova, Timișoara, Oradea, Deva, Târgu-Jiu, Brașov, Târgu-Mureș, Bistrița, Cluj Napoca, Sibiu, Focșani, Piatra Neamț, Suceava, Iași, Galați, Constanța și București.
Proiectul „Studiu diagnostic privind fenomenul de corupție în administrația publică locală” s-a derulat pe o perioadă de 18 luni și a avut o valoare de 2.076.906 de lei, din care 85 la sută a fost acoperită din fonduri de la Uniunea Europeană, iar 15 la sută, din bugetul Ministerului Administrației și Internelor (MAI).
