O familie de romi pare să se fi întors în timp cu câteva sute de ani, undeva în negura Evului Mediu. De mai bine de două luni, soții Bozu își duc traiul într-un soi de cort, ridicat din scânduri și nyloane pe spațiul verde de sub pasarela care traversează calea ferată din zona Gării Ițcani. Mai grav este că în această improvizație trăiesc și trei copilași, unul de 3 ani și 6 luni, altul de 1 an și 9 luni, și altul de numai 8 luni.
O pătură care ține loc de ușă se dă la o parte. Din spatele ei apare o femeie firavă. E de etnie romă, iar sărăcia pare să o copleșească. Nyloanele aruncate într-o ordine îndoielnică peste câteva scânduri și câțiva pari creează un contrast și mai mare între chipul întunecat de natură și griji al femeii. Un cărucior pentru copii, o butelie, un aragaz și un telefon mobil. Asta pare a fi toată averea soților Bozu și a celor trei copii ai lor.
Pe o saltea primită cu împrumut de la o familie milostivă sunt așezate câteva perne, iar la capătul locului unde dorm toate cele cinci persoane se găsesc hainele.
De undeva dintr-un colț Maica Domnului privește mirată prin gaura lăsată de pătura pusă să împiedice privirile curioșilor.
Două cădițe și câteva perechi de pantaloni întinși la uscat între doi copaci întregesc un peisaj care poate fi admirat în toată splendoarea din autobuz, mașină sau tren.
E cartea de vizită cu care sunt întâmpinați turiștii care vin în Suceava.
„Dacă aveam unde sta, nu mai eram aici”
Speranța Bozu are 25 de ani. Este de undeva din Ițcani, iar acum câțiva ani și-a găsit fericirea în brațele lui Corneliu, un bărbat de 34 de ani venit de la Siminicea.
În scurt timp, familia s-a înmulțit cu încă trei membri. Luis Fernando are 3 ani și 6 luni și este cel mai mare dintre frații Bozu. Narcisa Rebeca a împlinit de curând 1 an și 9 luni, în timp ce Rahela Sefera are doar 8 luni.
„Până acum două luni am stat la un patron unde lucra Corneliu. I s-a făcut milă de noi și ne-a dat un acoperiș deasupra capului. Nu ne-a mai putut ține acolo, așa că am fost nevoiți să plecăm. Nu am avut unde și ne-am ridicat cortul ăsta. Nu am avut altă soluție, că dacă aveam unde sta nu mai eram aici”, își începe Speranța povestea.
Femeia spune că a depus un dosar la Primăria Suceava pentru a-i fi atribuită o locuință socială. Se întâmpla acum trei ani, dar toate răspunsurile primite au fost negative.
„Vă rog, dacă puteți, ajutați-ne!”
Despre cortul improvizat în care locuiește, Speranța spune că este mulțumită.
Uneori, când plouă torențial sau bate vântul apar și dificultăți, dar până acum nu s-a întâmplat nimic grav.
„Mai rău e că dacă plouă și e frig nu-mi pot spăla copiii. Și așa că sunt mai tot timpul răciți și chiar dacă le dau pastile nu se mai fac bine. Când e cald e bine că putem ieși afară, ne mai trece timpul altfel”, a mărturisit Speranța.
Singura sursă de venit a familiei Bozu sunt cei 800 de lei pe care Corneliu îi primește pentru concediu de paternitate.
„Abia avem cu ce trăi de pe azi pe mâine cu banii ăștia. Noroc că ne mai ajută oamenii cu inimă care locuiesc aici. Chiar și acum Corneliu e dus să facă rost de ceva mâncare pentru ăștia mici. Vă rog, dacă puteți, ajutați-ne, că nu mai putem sta aici”, a spus Speranța.
Primarul Lungu: „Încearcă să ne forțeze mâna”
Situația familiei Bozu este cunoscută de aproape toate instituțiile sucevene. Polițiștii i-au vizitat de mai multe ori. Pe la cortul amplasat în centrul cartierului Ițcani a fost și un reprezentant de la Asistența Socială a Primăriei Suceava.
„Cei de la Primărie au promis că ne ajută, dar nu au făcut nimic. Unii stau în palate și noi stăm în cort”, s-a plâns Speranța Bozu.
Contactat telefonic, primarul Ion Lungu s-a arătat deranjat de modul în care familia Bozu încearcă să forțeze obținerea unei locuințe sociale, la care nici nu are dreptul.
„Capul familiei, Corneliu Bozu, este din Siminicea. Din ancheta socială pe care am făcut-o noi rezultă că are unde sta la Siminicea, are acolo chiar și o căruță, numai că ei doresc o locuință în Suceava, iar acest lucru nu este posibil. Vom încerca să găsim o soluție pentru ei, dar până una alta voi cere oamenilor legii să fie duși la Siminicea, pentru că nu este normal să stea în municipiul Suceava în asemenea condiții și să fim arătați cu degetul de cei care trec pe acolo”, a spus Lungu.
Direcția pentru Protecția Copilului nu știa nimic
Reprezentanții Direcției pentru Protecția Copilului Suceava nu știau nimic de condițiile mizere în care trăiesc cei trei minori ai familiei Bozu.
„Eu acum aud de așa ceva. Mâine dimineață (n.r. – azi) ne vom deplasa acolo pentru a evalua situația și pentru a vedea dacă se impune să luăm copiii într-un centru specializat. E o situație extrem de gravă dacă acei copii sunt folosiți de părinți doar pentru a obține o serie de avantaje din partea autorităților, dar acest lucru îl vom stabili cu ocazia anchetei pe care o vom demara”, a spus Ionel Ivan, director adjunct al Direcției pentru Protecția Copilului Suceava.
