Corpul de Control al premierului va sesiza Direcția Națională Anticorupție asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acțiuni de control privind activitatea Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanții CNAS și ai Ministerului Sănătății și-au exercitat atribuțiile de serviciu privind realizarea unei evidențe a plătitorilor contribuției trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuții trimestriale.
Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătății.
În comunicatul transmis de Guvern sunt menționate două perioade diferite pentru care este calculată paguba constatată, respectiv trimestrul IV 2009-trimestrul III 2010 și trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, dar Executivul nu a răspuns solicitării de clarificare a MEDIAFAX.
Ulterior, reprezentanți ai Guvernului au precizat că perioada pentru care a fost calculată paguba este trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, nu până la trimestrul III 2010 cum este indicat într-un paragraf al comunicatului.
Corpul de Control va sesiza și ANI, arătând că Molnar Geza, consilier în Ministerul Sănătății, a lucrat atât ca membru atât în cadrul Consiliului de Administrație al CNAS, cât și în cadrul Consiliului de Administrație al companiei Antibiotice Iași, încălcând Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS să dețină funcții în cadrul societăților comerciale cu profil farmaceutic.
Perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie 2009-31 martie 2012, respectiv până la 30 septembrie 2012 pentru verificările efectuate cu privire la gestionarea contribuției datorate de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor.
Ce a urmărit controlul
A fost verificat modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea și personalul Casei și a respectării dispozițiilor legale referitoare la angajarea și efectuarea cheltuielilor la achizițiile publice, precum și prevederile legale privind managementul resurselor umane.
Inspectorii Corpului de Control au constatat că Adunarea Reprezentanților CNAS nu a mai fost constituită din 2005, fiind încalcate dispozițiile din OUG 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate și din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
În perioada 1 ianuarie 2009-31 martie 2012, președintele României și foștii prim-miniștri nu au nominalizat reprezentanți în Consiliul de Administrație al CNAS, ceea ce, arată inspectorii, contravine dispozițiilor din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
În perioada 16 iunie 2011-31 martie 2012, Consiliul de Administrație al CNAS nu a funcționat legal deoarece a fost constituit doar din 4 membri și nu din 7 membri, așa cum prevedeau dispozițiile legale. Cu toate acestea, în cadrul unor ședințe extraordinare la care au participat, de regulă, 2-3 membri, au fost adoptate hotărâri cu încălcarea Legii 95/2006. Practic, întreaga activitate a CNAS a fost decisă de un număr de 2 sau 3 membri ai CA, care în perioada 16 iunie 2011-31 martie 2012 au luat 13 hotărâri, toate în cadrul ședințelor extraordinare.
Inspectorii mai arată că, întrucât în perioada 25 martie 2011-31 martie 2012, Molnar Geza, consilier în Ministerul Sănătății, era membru atât îm cadrul Consiliului de Administrație al CNAS, cât și în cadrul Consiliului de Administrație al companiei Antibiotice Iași, a fost încălcată norma imperativă din Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS să dețină funcții în cadrul societăților comerciale cu profil farmaceutic. În acest caz, inspectorii Corpului de Control vor sesiza Agenția Naționala de Integritate (ANI) pentru verificarea aspectelor constatate.
Întârzieri la publicarea unui ordin
În perioada supusă verificărilor, unele angajamente bugetare individuale/globale care au stat la baza plăților aferente realizării sistemului informatic unic integrat nu conțin date referitoare la subdiviziunile bugetare aprobate, fiind astfel încălcate prevederi legale privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice. Ordonanțarea de plată nr. SI1717/27.10.2011 în sumă de 57 milioane lei și ordonanțarea de plată nr. SI1536/28.09.2011 în sumă de 3,8 milioane lei prezintă corecturi/ștersături (cu pastă albă), fără a avea înscrisă data și semnătura persoanei care a efectuat modificarea, ceea ce contravine prevederilor legale referitoare la întocmirea și utilizarea documentelor financiar-contabile.
Corpul de Control amintește totodată că, începând cu data intrării în vigoare a OU 104/2009 pentru modificarea si completarea Legii 95/2006, respectiv data de 7 octombrie 2009, firmele care realizează încasări din comercializarea în România a unor categorii de medicamente datorează o contribuție trimestrială, denumită și taxa clawback. Sumele reprezentând contribuția trimestrială au același regim juridic precum creanțele bugetare, iar în legătură cu veniturile obținute din contribuția trimestrială, ordonatorii de credite au aceleași obligații ca și în cazul altor venituri bugetare.
Ministrul Sănătății și președintele CNAS aveau obligația de a emite în termen de 15 zile de la data intrării in vigoare a actului normativ un ordin comun conținând normele de aplicare referitoare la contribuția trimestrială. Ordinul comun a fost publicat la 15 iunie 2010, cu o întârziere de aproximativ 8 luni față de termenul legal, deși în preambulul OU 104/2009 s-a menționat că rațiunea instituirii obligației de plată a contribuției trimestriale a fost suplimentarea surselor de finanțare a sistemului public de sănătate, în regim de urgență, prin identificarea unei surse noi de venituri bugetare care urmau să fie încasate și utilizate de minister.
Ordinul Ministrului Finanțelor, încălcat de CNAS
Emiterea cu întârziere a ordinului comun a avut drept consecință necalcularea și neîncasarea în termenul legal a contribuției trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul I 2010. Prin urmare, până la 15 iunie 2010 nu au fost depuse declarații de către subiecții obligației de plată a contribuției și, pe cale de consecință, nu au fost emise notificări către plătitori cu privire la contribuția trimestrială datorată.
Abia la 18 mai 2011, la peste 10 luni de la emiterea ordinului comun, CNAS a solicitat Agenției Naționale a Medicamentului transmiterea în regim de urgență a listei deținătorilor de autorizații de punere pe piață sau comercializare a medicamentelor, care să cuprindă informații referitoare la datele de identificare și de contact ale acestora. Până la 15 mai 2012, conducerea CNAS nu a elaborat proceduri operaționale care să prevadă responsabilități clare ale persoanelor cu atribuții în gestionarea contribuțiilor trimestriale și termene precise pentru îndeplinirea atribuțiilor, precum și un sistem de control al îndeplinirii obligațiilor legale de către plătitori și personalul CNAS. Prin aceasta omisiune, susțin inspectorii, conducerea CNAS a încălcat prevederile din ordinul pe această temă al ministrului Finanțelor.
Corpul de Control acuză că, din cauza modului defectuos în care reprezentanții CNAS și ai Ministerului Sănătății și-au exercitat atribuțiile de serviciu privind realizarea unei evidențe a plătitorilor contribuției trimestriale, stabilirea și notificarea contribuțiilor datorate, urmărirea încasării veniturilor la bugetul statului prin bugetul ministerului și aplicarea sancțiunilor legale pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată de către contribuabili nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuții trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009- trimestrul III 2010. Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătății.
Pentru producerea pagubei, inspectorii consideră că sunt responsabili președintele CNAS, care nu a luat masuri în vederea organizării unei evidențe complete a plătitorilor contribuției, stabilirii corecte a contribuției datorate, verificării corectitudinii și realității declarațiilor depuse în vederea determinării exacte a sumelor datorate de plătitori, și ministrul Sănătății, care, în calitate de ordonator de credite, răspunde de realizarea veniturilor.
În trimestrul IV 2009, imediat după ieșirea PSD de la guvernare, Ministerul Sănătății a fost condus, cu titlu interimar, de Adriean Videanu (PDL), iar ulterior de Cseke Attila și Ladislau Ritli (ambii de la UDMR).
DNA sesizat să cerceteze cazul
„Corpul de Control al primului-ministru va sesiza Direcția Națională Anticorupție, organul de urmărire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acțiunii de control privind activitatea CNAS. Fapta reprezentanților CNAS și Ministerului Sănătății de a îndeplini în mod defectuos obligațiile legale în legătura cu organizarea evidenței de plătitori, declararea, stabilirea și controlul contribuțiilor, precum și în legătura cu aplicarea sancțiunilor legale pentru neplata de către contribuabili a contribuțiilor datorate, cu consecința neîncasării la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății„ a sumei de 189.763.842,03 lei, reprezentând contribuții aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzute de Codul Penal”, potrivit Corpului de Control.
În luna mai, premierul Victor Ponta a semnat decizia de eliberare a lui Lucian Duță (PDL) de la conducerea Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate și l-a acuzat pe acesta că, înainte de a demisiona, a înaintat facturile de încasare a taxei claw-back, generând un risc al lipsei de medicamente.
El a anunțat că va cere Ministerului Sănătății și organelor în drept să cerceteze toate activitățile fostului șef CNAS.
