Un laz „numit Onica”, aflat la confluența pâraielor Pietrosul și Corovia este menționat în hotarnica Mihalcei din 4 octombrie 1732, ca moșie a mănăstirii Puna.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Corovia „34 – toată suma caselor”, însemnând 9 scutelnici ai paharnicului Sturza (Ion sin Toader, Grigoraș brat ego, Dumitrașcu brat ego, Toader rus, Andrei Ciumak, Ion Cimpoeș, Gavril zet Cimpoeș, Vasile Chiper și Vasile Halunga), 13 scutelnici a starostelui cernăuțean Herescu, fratele episcopului de Rădăuți (Georgii zet Halungăi, Neculaiu dohotar, Ștefan sin rotar, Toader sin Gabur, Andrieș zet Halungei, Ion zet Pălade, Toader Halunga, Pălade sin Gorcea, Vasile merticar, Andrei rotar, Sandul a babii, Tudose rus și Mihălache rotar), 6 scutelnici ai capichihaii (Ion sin rotar, Simion Spânu, Grigoraș rus, Tănasă sin Gabor, Neculaiu rus și Ion Manega), 3 scutelnici ai mănăstirii Putna (Ion morar zet Pepele, Georgii Halunga prisăcar și Iftemii Gabur) și 3 scutelnici ai paharnicului Limbo (Ursul Ciolac, Ștefan brat Andrieș și Petre rus).
Aflat pe pârâul Corovia, mai jos de Mihalcea, între Cuciurul Mare, Voloca, Molodia și Ceahor, în sud-estul Cernăuților, satul Corovia avea, în 1774, 29 familii țărănești, numărul lor sporind la 32, în 1775, și la 170, în 1784.
În 1843, biserica Sfântul Mihail din Corovia, înălțată, în 1818-1822, de Petru Gabora, și sfințită în 1824, cu 932 enoriași, era slujită de preotul administrator Petre Voronca. În 1867, a fost ridicată o biserică nouă, hramul fiind schimbat (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril). În 1876, cei 1.274 enoriași erau păstoriți de parohul Ștefan Nichiforovici. În 1907, paroh era Nicolai Mitrofanovici, născut în 1840, preot din 1873, paroh din 1886, cantor fiind, din 1878, Ieremie Buzdugan, născut în 1851.
În Corovia funcționa, din 1857, o școală cu 4 clase[2].
Sat în totalitate românesc, și în 1910, Corovia avea, în 1890, 1.481 locuitori. Primar era Vasile Chiperi, paroh – Nicolai Mitrofanovici, învățător – Dionisie Paulovici, iar cantor bisericesc – Ieremie Busdugan.
[1]ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 380
[2]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 14, 1876 p. 23, 1907 p. 50