Ministrul Justiției, Titus Corlățean, a afirmat, aseară, la DIGI 24, că numirea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) trebuie făcută într-o perioadă de calm, de pace, vremurile sunt „prea fierbinți”, iar orice propunere avansată acum va produce scandal, va fi contestată.
„Nu am dorit să fac propuneri pentru o poziție importantă. Nu doresc să amestec justiția cu turbulențele politice. Trebuie să avem un climat de pace atunci când discutăm (propunerea de numire -n.r.). Orice vom face va fi scandal, va fi contestat”, a susținut Titus Corlățean, adăugând că instituția DNA contează, iar cine va fi numit trebuie să răspundă criteriilor legale.
Ministrul a indicat statisticile publicate în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), potrivit cărora, în februarie 2012, 67 la sută din români considerau că fenomenul corupției a crescut în ultimii trei ani.
„Câtă vreme populația spune că fenomenul corupției a crescut, trebuie să fim atenți când luăm decizii”, a declarat Corlățean, la DIGI 24, adăugând că numirile la DNA, la Ministerul Public constituie o responsabilitate partajată, întrucât ministrul face propunerea, Consiliul Superior al Magistraturii emite un aviz consultativ, iar președintele României semnează decretul.
Procurorul general al României, Codruța Kovesi, a declarat, miercuri seara, la DIGI 24, că îl va delega pe Daniel Morar pe funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), dacă „nu apare niciun fel de propunere sau nu e numită altă persoană”.
În 12 august, delegarea pentru șase luni a lui Daniel Morar la conducerea DNA expiră, însă, potrivit legii, aceasta poate fi prelungită.
Pe de altă parte, Codruța Kovesi a punctat faptul că sunt și alte funcții vacante la nivelul conducerii Ministerului Public, pentru care nu a făcut propuneri de numiri, apreciind că viitorul procuror general al României trebuie „să-și facă echipa, să-și aleagă oamenii”, întrucât este extrem de importantă colaborarea.
Mandatul Codruței Kovesi – care a deținut două mandate succesive de trei ani ca procuror general al României – expiră în 2 octombrie.
„Cred că este foarte importantă numirea în primul rând a procurorului general și apoi pentru celelalte funcții de conducere. Este extrem de importantă colaborarea dintre șeful DNA și procurorul general. Să existe o bună comunicare, să existe aceeași viziune managerială, pentru că nici unul nici celălalt nu poate să facă nimic dacă nu lucrează împreună”, a afirmat, la DIGI 24, Codruța Kovesi.
Ministrul Justiției este cel care face propuneri pentru funcțiile de procuror general, procuror șef al DNA, pentru adjuncți ai acestora, Secția de procurori a CSM urmând a-și da avizul, după care președintele țării este cel care face numirile.
„Dacă se face propunere de numire de procuror șef al DNA, eu voi participa la ședința CSM, îmi voi exprima opinia, dar nu voi lucra următorii trei ani cu șeful acestei Direcții, ci cel care va fi numit în locul meu”, a explicat Kovesi.
Ea a pledat ca viitorul procuror general al României să beneficieze de „aceleași drepturi pe care le-a avut”, respectiv și-a făcut echipa, și-a ales oamenii cu care să lucreze, i-a fost „garantată stabilitatea, continuitate și independența decizională”.
„Acesta a fost unul dintre motivele pentru care nu am ocupat funcțiile vacante cu două luni înainte de a-mi expira mandatul de procuror general, pentru că este important ca următorul să-și facă echipa”, a susținut Kovesi.
Raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dat publicității miercuri la Bruxelles, notează că „viitoarele numiri în funcție a noului procuror general și a procurorului șef al DNA vor fi indicatori esențiali privind caracterul durabil al reformei”.
