Corlățean: Franța a primit 4,4 miliarde de euro pentru romi, România – 500 de milioane de euro



Franța a primit 4,4 miliarde de euro pentru programele destinate romilor și pentru incluziune socială, în timp ce României i-au fost alocate doar 500 de milioane de euro, în exercițiul bugetar 2007-2013, a declarat, vineri, la RFI Franța, ministrul de Externe, Titus Corlățean.
Ministrul român de Externe a dorit, în cadrul intervenției sale la postul francez, să infirme declarațiile unor politicieni din Hexagon, care arată cu degetul spre sumele mari alocate României de la bugetul european pentru incluziunea romilor.
„Este o eroare gravă. În exercițiul bugetar european 2007-2013, Franța a beneficiat de o alocare de 4,4 miliarde de euro, în timp ce România nu a primit decât 500 milioane de euro. Noi am folosit acest buget, care nu este alocat doar pentru romi, pentru incluziune socială, dar există o mare diferență între alocările bugetare europene”, a declarat șeful diplomației, adăugând că expulzarea unor cetățeni europeni „nu constituie o soluție”.
Titus Corlățean a precizat că România și Franța au stabilit un mecanism de cooperare în ceea ce privește incluziunea socială. Totodată, ministrul de Externe a evocat cooperarea bună la nivel polițienesc și juridic dintre cele două țări și a transmis disponibilitatea Bucureștiului de a suplimenta numărul de polițiști în capitala franceză.
„Suntem dispuși să trimitem un număr suplimentar de polițiști la Paris pentru a combate infracționalitatea”, a spus Corlățean, subliniind că infractorii reprezintă doar o minoritate. „Marea majoritate a resortisanților români este foarte bine integrată în societate franceză de mai mulți ani”, a punctat ministrul de Externe.
Politicienii francezi au avut în ultimul timp o serie de declarații privind problema romilor și aderarea României la Schengen.
Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat, marți, în Adunarea Națională, răspunzând unei întrebări adresate de Gilbert Collard, că Guvernul consideră că „nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca România să se integreze în spațiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, relatează postul Europe1.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Najat Vallaud-Belkacem, a declarat, la 26 septembrie, pentru postul de radio RMC că „nu sunt întrunite condițiile” pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
„Credem că nu sunt întrunite condițiile (pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen) și nu suntem singurii (care cred acest lucru)”, a declarat Najat Vallaud-Belkacem.
Potrivit site-ului publicației Journal du Dimanche, Olanda, Italia și Spania refuză, de asemenea, intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.
În replică, Ministerul Afacerilor Externe a reamintit că România a îndeplinit condițiile de aderare, „fapt confirmat de toate statele membre ale UE în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Interne și Justiție din iunie 2011, care a concluzionat asupra finalizării procesului de evaluare Schengen a gradului de pregătire a României (și a Bulgariei) în vederea punerii în aplicare a tuturor dispozițiilor acquis-ului Schengen”.
Autoritățile de la București se așteaptă ca Franța, partener tradițional și strategic al României, „să acționeze atât în spiritul relației bilaterale substanțiale, cât și în contextul recunoașterii finalizării procesului de evaluare și a îndeplinirii criteriilor privind aderarea” la Schengen.
România și Bulgaria urmează ca, după o perioadă de tranziție de șapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), să adere la spațiul Schengen, înăuntrul căruia sunt eliminate controalele la frontieră între state membre.
Însă problema migrării, în special a membrilor etniei rome, se află în centrul unei polemici dure în Franța, înaintea alegerilor municipale și europene.
Aderarea celor două state membre UE la spațiul Schengen a fost respinsă de Consiliul miniștrilor europeni în septembrie 2011, la solicitarea Finlandei și Olandei, care denunțau corupția și lipsa unor acțiuni concrete împotriva crimei organizate la București și, respectiv, Sofia.