Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului (Harghita), că în relația cu Ungaria nu este de acord cu „retorica războinică”, ea fiind „anacronică, populistă și necredibilă”, ci susține un dialog permanent cu Budapesta.
Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, că relația dintre statul român și Ungaria sub Guvernul Fidesz „nu este simplă”, ci una „complexă”, fundamentată printr-un tratat de bază, semnat în 1996, în care este stipulat că România nu recunoaște drepturile colective în relația bilaterală și nici autonomiile pe criterii etnice, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Nu întâmplător, în fiecare comunicat de presă al MAE veți regăsi reafirmarea principiilor din acel tratat, în care spuneam, împreună cu Ungaria, că nu recunoaștem drepturile colective în relația bilaterală, nu recunoaștem autonomiile pe criterii etnice, și acela a fost tratatul. Avem un parteneriat european strategic cu Ungaria și trebuie să lucrăm ca acela să prevaleze, nu tensiunile, nu retorica extremistă naționalistă. Ca ministru de Externe, trebuie să spun un lucru clar: retorica războinică este anacronică, populistă și necredibilă”, a precizat Corlățean.
El a făcut astfel referire la evoluția relației bilaterale dintre cele două state, în contextul declarațiilor făcute de liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Vona Gabor, dar și ale președintelui României, Traian Băsescu, potrivit cărora „România își asumă leadershipul punerii la punct a Budapestei”.
„Atunci când îți asumi, între ghilimele, leadershipul împotriva unei capitale, adică împotriva unei țări, și nu faci distincția, separarea între anumiți oameni politici și anumite atitudini extremiste și o anumită retorică și o identifici cu o țară întreagă, înseamnă că nu ai ce căuta în politică și în orice caz în politica externă”, a spus șeful diplomației românești.
Titus Corlățean a afirmat că situația actuală a relației dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacții ferme din partea „președintelui, premierului, Guvernului și instituțiilor publice” în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind „comemorarea Tratatului de la Trianon” și legea privind acordarea cetățeniei ungare.
Ministrul de Externe a spus că legea cetățeniei ungare, despre are liderii maghiari susțin că este similară celei românești, este „fundamental diferită de cea română”.
„Aceste două legi trebuiau să genereze și trebuie să genereze reacții foarte clare politice din partea președintelui, premierului și Guvernului și instituțiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar și de data asta într-un sistem instituționalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru națiunea ungară și de repunere în discuție a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetățeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecințe”, a precizat Corlățean.
El a susținut că, spre deosebire de legea românească privind acordarea cetățeniei, care este „o reparație istorică morală, pe care statul român avea datoria să o realizeze” față de cetățenii români care au pierdut-o, legea prin care se acordă cetățenia ungară „stabilește un criteriu etnic”.
Ministrul de Externe a adăugat că lipsa opoziției în 2010 a generat consecințele din prezent, când Transilvania a devenit „un potențial electoral pentru forțele politice de la Budapesta”.
„Ar trebui să ne surprindă? Cei care vorbesc astăzi, uitând ce au făcut ieri și alaltăieri, când au stat la aceeași masă cu aceste minți înfierbântate, au o responsabilitate. În vara lui 2010 a mai existat o hotărâre a Curții Internaționale de Justiție, un aviz consultativ pe tema Kosovo, care a generat o serie de reacții politice din partea unor voci înfierbântate care au vorbit de un precedent care trebuie folosit și au amenințat că vor scoate oamenii în stradă pentru a pune în practică autonomia și independența așa-numitului Ținut Secuiesc”, a declarat Titus Corlățean.
De asemenea, el a reamintit că în vara lui 2010 președintele Traian Băsescu a stat la aceeași masă, la Universitatea „Balvanyos” de la Băile Tușnad, „cu acei oameni politici cu retorică nervoasă”.
„Cine stă la aceeași masă cu acei oameni politici cu retorică nervoasă, cu cei care au avut această retorică naționalist-extremistă și izolaționistă, nu au credibilitate când spun astăzi ceea ce spun. Și spun asta pentru că statul român înseamnă și majoritate și minoritate, înseamnă drepturi pentru toți, înseamnă ceea ce statul român deja a făcut, dar înseamnă și respectarea legilor și Constituției României în orice moment”, a afirmat Corlățean.
Potrivit acestuia, România dispune de pârghiile legislative și instituționale pentru a impune respectarea legilor țării „de către oaspeții – la propriu sau la figurat – care vizitează țara și își dau cu părerea despre cum trebuie organizată România”.
Titus Corlățean a spus că pentru buna derulare a relațiilor bilaterale este necesar dialogul chiar și în domenii în care există dezacord, precum „tema protecției minorităților naționale prin drepturi colective sau prin autonomii teritoriale pe criterii etnice promovate de lideri politici de la Budapesta”, care este „o chestiune inacceptabilă pentru noi și este în conflict cu normele și standardele europene”.
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Izvoru Mureșului (Harghita), că 2013 e ultimul an în care politicienii ungari au putut să se plimbe atât de relaxat în România, el avertizând că statul român „își va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”.
Vorbind despre principiul general al tratamentului minorităților în România, Traian Băsescu a afirmat: „Niciun prag constituțional nu poate fi nici luat în discuție, nici depășit. Poate să se perinde prin Harghita și Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Cred că e ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat”.
Șeful statului român a susținut că politicienii maghiari care au venit în Harghita și Covasna au depășit limita decenței.
„Anul ăsta au ajuns la limita la care le spun: e prea mult”, a continuat președintele Băsescu.
El a susținut că Ungaria a devenit „în momentul de față un focar de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităților în regiune, nu în România, în regiune”, adăugând că politica Budapestei a început să creeze „dificultăți”.
„România își va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”, a continuat Băsescu.
Ulterior, președintele Traian Băsescu le-a declarat jurnaliștilor prezenți la Izvoru Mureșului că există mai multe țări „deranjate” de „politica agresivă a Budapestei”.
„Sunt mai multe țări din regiune care sunt deranjate de politica agresivă a Budapestei atunci când este vorba de minorități. România a stat rezervată până acum, dar cred că s-a ajuns la punctul de la care rezervele noastre trebuie date la o parte și Budapesta trebuie pusă la punct”, a spus Băsescu.
Întrebat ce se va întâmpla dacă Budapesta nu va înțelege acest lucru, Băsescu a răspuns: „Va înțelege”.
