Ministrul Justiției, Titus Corlățean, a afirmat că România și-a îndeplinit integral angajamentele, responsabilitățile, de a răspunde criteriilor, exigențelor pentru aderarea la Spațiul Schengen, iar un raport al CE pe justiție favorabil ar elimina din pretextele invocate de unele state membre.
Ministrul Corlățean a declarat, marți, în prima sa conferință de presă, că în urma discuțiilor purtate cu înalți oficiali europeni, „România are îndreptățite speranțe să beneficieze, în sfârșit, de o decizie pozitivă privind aderarea la Spațiul Schengen”.
„Concluzia a fost că, în așteptarea inclusiv a unui raport bun pe justiție în luna iulie care să elimine din pretextele pe care le-au invocat unele state membre, prezumția este pozitivă și faptul că în septembrie avem îndreptățite speranțe să beneficiem, în sfârșit, cu întârziere de o decizie pozitivă privind aderarea României la Spațiul Schengen”, a afirmat Corlățean, adăugând că este o poziție europeană tot mai consolidată.
„România îndeplinește criteriile la Spațiul Schengen”
Demnitarul a susținut că acesta este un mesaj la adresa autorităților competente din Olanda, autorități pe care fiecare parte, la nivel guvernamental sau parlamentar din structurile de putere din România, le-au întâlnit și continuă să le întâlnească în această perioadă.
Corlățean a susținut că, în pofida contextului electoral intern, speră ca Olanda să se alăture „practic unanimității europene din acest punct de vedere”, propunerea comună franco-germană reprezentând baza pentru o astfel de decizie.
Corlățean a subliniat faptul că Mecanismul privind aderarea României la spațiul Schengen nu este legat de MCV, dar că într-o formă sau alta are relevanță ceea ce se face în domeniul justiției, întructâ poate consolida încrederea unor state membre cu privire la modul în care statul român își poate asuma responsabilitățile ca stat membru al Schengen
„Aici poziția României și a Comisiei Europene este una comună, respectiv România și-a îndeplinit integral angajamentele, responsabilitățile, de a răspunde criteriilor, exigențelor pentru aderarea la spațiul Schengen. Este o poziție extrem de clară a CE și am exprimat aprecierea pentru această poziție clară de principiu și pentru modul în care s-a cooperat cu CE pentru atingerea acestui obiectiv și faptul, tot poziție comună, că interferențe de natură politică care pot avea și explicații de natură internă în unele state membre, nu sunt acceptabile și nu pot fi înțelese din perspectiva mecanismului care spune foarte clar că România îndeplinește criteriile la Spațiul Schengen”, a conchis Titus Corlățean, numit ministru al Justiției în 7 mai.
În 30 martie, fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, afirma că este momentul ca la nivel european să die depășite falsele probleme, cum ar fi așa-zisa vulnerabilizare a Spațiului Schengen prin accesul României, cu atât mai mult cu cât sunt create indirect de mișcări politice cu vederi extremiste.
„Este momentul ca la nivel european să depășim falsele probleme, cum ar fi așa zisa vulnerabilizare a Spațiului Schengen prin accesul României, cu atât mai mult cu cât sunt create indirect de către o dinamică politică internă, în terțe state, de mișcări politice cu vederi extremiste, și să ne ocupăm de marile provocări ale Europei, cum sunt disciplina fiscal-bugetară, reluarea creșterii, sporirea coeziunii, creșterea competitivității, menținerea în leadership-ul globalizării. Consiliul Afacerilor Interne din septembrie 2012 ar trebui să ia o decizie favorabilă accesului României în Spațiul Schengen”, declara ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la finalul unei reuniuni cu delegația Camerei de Comerț și Industrie Româno-Olandeză, la cererea președintelui acesteia, Peter de Ruiter.
Predoiu arăta că, în plan politic, trebuie impuse valorile integrării europene în fața orientărilor extremist-naționaliste, respectiv principiul solidarității în decizii.
„Nu putem abdica de la consolidarea pieței unice, a spațiului de libertate, securitate și Justiție invocând pretexte false care țin de emigrație și securizarea frontierelor. Dacă mai sunt lucruri de făcut în această zonă a securizării frontierelor, să o facem. România a sprijinit corect reforma Spațiului Schengen prin consolidarea securității. Am investit în această securitate, pentru că este și securitatea cetățenilor noștri. Consiliul miniștrilor de Justiție și Afaceri de Interne de la Tampere, din 2006, a apreciat că securitatea frontierelor în România este printre cele mai bune din lume. Între timp, lucrurile s-au îmbunătățit. Problemele europene de securizare a frontierelor europene se află în altă zonă geografică decât cea a României. Frontiera noastră este sigură, iar politicile și instituțiile interne de combatere a corupției sunt printre cele mai exigente și eficiente la nivel european”, mai spunea Cătălin Predoiu.
