Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a declarat joi, într-o conferință de presă, că subiectul Tezaurului depozitat în Rusia în Primul Război Mondial prezintă o importanță deosebită pentru România și rămâne o prioritate pentru MAE.
„Noi am luat notă cu mare atenție și interes de textul și amendamentul respectiv care a fost adoptat de APCE, pentru că aceste texte vin în întâmpinarea demersurilor pe care partea română le face pe un subiect care prezintă o importanță deosebită și de natură istorică, și de natură simbolică, pentru România. Va rămâne o prioritate pentru noi”, a declarat Corlățean.
De asemenea, el a arătat că MAE face demersuri în primul rând pentru reluarea activității comisiei mixte de istorici româno-ruse, care „a fost înghețată de mai multă vreme”.
„Este un subiect care ne interesează în mod direct, ne preocupă și, prin intermediul structurii special constituite, acelei comisii mixte existente în baza Tratatului politic bilateral încheiat cu Federația Rusă, facem demersuri pentru în primul rând reluarea activității acestei comisii care din păcate a fost înghețată timp de mai multă vreme”, a spus Corlățean.
MAE român informase joi, la solicitarea MEDIAFAX, că a urmărit cu atenție adoptarea de către APCE a Rezoluției care cere Moscovei să continue inclusiv negocierile cu Bucureștiul pentru returnarea Tezaurului, adăugând că această rezoluție vine în întâmpinarea demersurilor părții române.
„Îndemnul forului parlamentar al Consiliului Europei de a continua eforturile în plan bilateral pe această temă vine în întâmpinarea demersurilor părții române și a activității complexe desfășurate la nivelul experților Comisiei comune de la convenirea, cu partea rusă, a acestui format de dialog. Problema Tezaurului României s-a aflat și se află constant în atenția autorităților române și în dialogul cu partea rusă”, se menționează în precizarea MAE transmisă joi agenției MEDIAFAX.
De asemenea, MAE precizează că discuțiile bilaterale privind problematica Tezaurului României se poartă în cadrul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului, constituită în baza Declarației comune a miniștrilor Afacerilor Externe semnată la 4 iulie 2003.
Potrivit Declarației Comune a miniștrilor Afacerilor Externe, Comisia este de interes public, fiind alcătuită din istorici și din specialiști în diverse domenii. În vederea atingerii obiectivului Comisiei, membrii săi studiază, din perspectivă istorică, relațiile româno-ruse, cercetând și examinând fapte și documente relevante în acest scop.
Din 2004 până în prezent s-au desfășurat trei întâlniri ale Comisiei, la București (octombrie 2004) și la Moscova (iunie 2005 și aprilie 2006), mai precizează MAE.
APCE a adoptat, marți, o rezoluție privind îndeplinirea de către Rusia a obligațiilor și angajamentelor față de Consiliul Europei, în textul acesteia făcându-se apel la Moscova să continue negocierile bilaterale pentru returnarea bunurilor culturale confiscate de la țări europene, inclusiv România.
Plenul Adunării a adoptat două dintre amendamentele propuse de către senatorul Viorel Badea la proiectul de rezoluție al raportului.
Potrivit propunerilor înaintate de senatorul român, rezoluția însușită de membrii Adunării face apel la continuarea negocierilor bilaterale, în vederea identificării unei soluții viabile menite să ducă la returnarea, prin negociere directă, a bunurilor culturale și a altor proprietăți către țările vizate, inclusiv a Tezaurului României, temporar transferat la Moscova, în timpul Primului Război Mondial, potrivit unui comunicat transmis MEDIAFAX de senatorul Badea, membru al delegației României la APCE.
„Rezultatul votului este o victorie pentru delegația României, în condițiile în care plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a evidențiat, pentru prima oară, în mod explicit, necesitatea ca Federația Rusă să soluționeze cu celeritate toate aspectele referitoare la returnarea bunurilor, proprietăților și valorilor culturale confiscate în mod abuziv de la statele membre, urmând ca, în conformitate cu cel de-al doilea amendament depus, în cazul în care nu își îndeplinește pe deplin aceste obligații, Federația Rusă să rămână în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei”, a argumentat Badea.
Parlamentarul român propusese, împreună cu alți doi delegați ai României la APCE – Cezar Preda și Tudor Panțîru – și un amendament care făcea referire explicită că „restituirea ar trebui să înceapă cu cantitatea de aur a BNR care consistă în 93,4 tone în monede și lingouri pentru care România a transmis și în 2004 către Federația Rusă, pentru documentare, inventarii și documente în acest sens”.
Acest amendament nu a fost însă adoptat, „deoarece avea un grad ridicat de individualitate”, după cum a explicat Badea.
Pe de altă parte, în textul Raportului privind îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor Federației Ruse față de Consiliul Europei, elaborat de raportorii Gyorgy Frunda și Andreas Gross și care stă la baza rezoluției APCE, se menționează că „Tezaurul românesc, colecție de obiecte valoroase, transferate de Guvernul român în Rusia pentru a fi păstrate pe durata primului razboi mondial, nu au fost returnate, iar autoritățile ruse au refuzat să discute acest subiect”.
Rezoluția APCE este în concordanță cu angajamentele asumate de Federația Rusă prin Opinia nr. 193/1996 privind cererea Rusiei de aderare la Consiliului Europei, precum și prin rezoluțiile, recomandările și rapoartele relevante adoptate de-a lungul timpului pe acest subiect.
