Corina Crețu: Absorbția fondurilor europene, slăbiciunea României încă de la aderarea la UE

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat luni, la București, că absorbția „greoaie” a fondurilor europene de către România este o slăbiciune pe care Bucureștiul o are încă de la aderarea la Uniunea Europeană, și că își propune „un dialog permanent cu Guvernul”.
„Politica de coeziune este unul din instrumentele centrale prin care UE a încercat să faca viața cetatenilor mai bună. Din prima zi a mandatului meu, am considerat că UE are slăbiciunea de a nu comunica îndeajuns felul în care politica de coeziune îmbunătățeste viața oamenilor. Dincolo de alte benficii precum programul ERASMUS sau libera circulație, cred că politica de coeziune e cea mai vizibilă și cu impactul cel mai mare în viața de zi cu zi a cetățenilor. România e unul din statele beneficiare ale politicii de coeziune. M-am concentrat în ultimele luni să asigur un buget echilibrat, care să contribuie și dupa 2020 la dezideratul reducerii disparitățile sociale”, a declarat, luni, la București, la conferința EuroIMPACT, comisarul european Corina Crețu.
Aceasta a menționat că prin fonduri europene, în România au fost ajutate în perioada 2017-2013 un număr de 14.000 de IMM-uri, ceea ce a generat 51.000 de locuri de muncă, pentru 40.000 de apartamente s-au făcut investiții în eficiența energetică, 2.488 de școli au internet, iar 100 de policlinici au fost modernizate. „Putem spune că fondurile europene au minimizat efectele crizei economice”, a indicat comisarul european.
Crețu a explicat că România a avut încă de la aderarea la UE o slăbiciune în privința atragerii fondurilor europene.
„În exercițiul 2014-2020, România are alocate aproximativ 31 de miliarde euro, inclusiv banii pentru agricultură. Fondurile europene oferă finanțare pentru 60-65% din investițiile publice din România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor europene, am vorbit de capacitatea greoaie și capacitatea administrativă redusă. Vorbim de lucruri care nu s-au întâmplat de azi, de ieri, sau în ultimul an, e o slăbiciune pe care am avut-o ca țară încă de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiți să accesăm o asemenea sumă de bani. În 2007-2011 rata de absorbție a fost de 4% (…) Îmi propun ca în restul de mandat care mi-a mai rămas să am un dialog permanent cu Guvernul, mă angajez să încercăm să îmbunătățim calitatea slabă a infrastructurii, care limitează perspectivele de creștere economică pentru România și discut cu autoritățile să urgenteze proiectele în domeniu”, a indicat Crețu..
Comisarul european a precizat că începând cu următorul ciclu financiar multianual, actorii regionali vor fi încurajați să vină cu proiecte de accesare a fondurilor UE. „Fiecare țară va fi obligată să acorde direct cel putin 6% din alocație regiunilor, orașelor”, a indicat aceasta.
Corina Crețu a menționat că începând cu România va avea la dispoziție, începând cu 2021, cu 8% mai multe fonduri europene față de actualul exercițiu financiar multianual.