Cordilinea, doar pentru interior

Genului Cordilinea îi aparțin aproximativ 20 de specii de arbuști sau arbori de dimensiuni mici, mereu verzi, răspândiți în Asia, Australia și America de Sud. În Europa, aceste plante sunt cultivate în special în interior. Planta are o tulpină dreaptă de mici dimensiuni din care cresc mai multe ramificații și din care se dezvoltă frunze lungi sub forma unor sulițe. Frunzele Cordilinei pot fi de mai multe culori, de la verde închis la verde deschis, de multe ori vărgate. Există și varietăți cu frunze roșii sau maro roșcat. În natură, exemplarele adulte produc mici flori albe sau albastre. Exemplarele cultivate în ghivece nu fac flori sau acest fenomen se întâmplă extrem de rar. Plantele cultivate în casă nu cresc foarte înalte, nedepășind un metru, în timp ce în natură pot atinge și doi-trei metri. Speciile cele mai răspândite sunt Cordilinea australis și Cordilinea terminalis.
Îngrijire
Aceste plante nu suportă frigul, iar iarna trebuie să li se asigure o temperatură mai mare de 10 – 15 grade Celsius. Din acest motiv, în Europa sunt cultivate ca plante de interior. Sunt preferate zonele luminoase, însă planta se poate dezvolta fără probleme și într-un loc mai puțin luminat. În acest caz, din cauza absenței unei lumini abundente frunzele tind să-și piardă vigoarea. În funcție de temperaturile exterioare, vara poate fi mutată afară, într-o zonă ferită de razele directe ale soarelui. În perioada cuprinsă între lunile martie și octombrie, planta se udă cu regularitate, lăsând însă ca pământul să se usuce între o udare și alta. În perioada lunilor reci se udă rar. Trebuie evitată acumularea de apă în vasul ghiveciului, acest lucru ducând la putrezirea rădăcinii.
O dată la șase – zece zile se stropesc frunzele cu apă demineralizată pentru a crește umiditatea ambientală. În timpul perioadei vegetative, poate fi administrat un îngrășământ pentru plante verzi bogat în azot și potasiu, o dată la 25 – 30 de zile. Cordilinea se cultivă într-un teren bogat în substanțe organice și foarte bine drenat. În general, planta nu are o creștere foarte rapidă, astfel că vasul nu trebuie schimbat foarte des. Este indicat să se facă acest lucru o dată la trei – patru ani.
Înmulțire, paraziți și boli
În lunile martie și aprilie se desprind vlăstarii apăruți la baza plantei și se plantează separat în ghivece nu foarte mari. Aceștia trebuie ținuți într-un ambient protector. După aproximativ un an, noile plante pot fi mutate în ghivece mai mari. Cordilinea poate fi înmulțită și prin butași. Aceștia nu trebuie să fie mai mici de opt centimetri. Butașii se plantează într-un amestec de turbă și nisip în părți egale. În momentul în care se observă că aceștia au început să înmugurească se plantează în ghivece. Planta se înmulțește și prin semințe, care se sădesc în luna aprilie.
Cordilinea poate fi afectată de excesul de apă sau de lipsa unui drenaj foarte bun al solului. În aceste situații, rădăcina putrezește și planta moare. Rareori se întâmplă să fie atacată de afide sau de coșenile.