Copiii rămași singuri acasă, expuși abandonului școlar și problemelor psihice

Copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate sunt expuși abandonului școlar și riscului de a dezvolta probleme la nivel psihic și comportamental și se hrănesc în mod necorespunzător, potrivit unui studiu realizat de Organizația „Salvați Copiii” și făcut public ieri.
Studiul calitativ „Impactul migrației părinților asupra copiilor rămași acasă” a fost realizat de către Organizația „Salvați Copiii” în trei județe din regiunea Moldovei – Iași, Suceava și Neamț -, în perioada iunie-octombrie 2007.
În cele trei locații au participat 70 de elevi cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani, 40 de persoane care au în întreținere acești copii, 40 de cadre didactice, opt consilieri școlari și șase reprezentanți ai Direcțiilor de asistență socială din cadrul Primăriilor și al Direcțiilor județene de asistență socială și protecția drepturilor copilului.
Statistici.
Potrivit datelor înregistrate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, sunt peste 82.464 de copiii rămași fără unul sau ambii părinți în urma plecării acestora la muncă în străinătate. Dintre aceștia, 26.406 sunt copii care provin din familii în care ambii părinți sunt plecați, 47.154 din familii în care un părinte este plecat la muncă în străinătate și 8.904 din familii în care unicul susținător este plecat din țară.
Astfel, potrivit autorilor studiului, aproape jumătate dintre minori sunt rămași acasă fără niciun părinte, dintre aceștia aproape 2.500 aflându-se în sistemul de protecție specială.
Atât în percepția copiilor mai mici, cât și a adolescenților, părinții reprezintă un sprijin emoțional în aproape toate activitățile, atât în cele școlare, cât și în cele extrașcolare. Pe parcursul interviurilor cu preadolescenți și adolescenți s-a dovedit că motivația exterioară provenită de la părinți are încă un rol important în ceea ce privește mersul la școală, activitatea de învățat, implicarea în anumite activități extrașcolare, se arată în studiu.
Copii împovărați de griji.
„Copiii resimt lipsa părinților în momentul când sunt împovărați de grijile gospodărești. Fie că rămân numai cu tatăl, fie că rămân cu o rudă mai îndepărtată, simplă gazdă sau singuri, mulți dintre copii se văd nevoiți a prelua cea mai mare parte din activitățile gospodărești”, potrivit rezultatelor studiului.
Studiul a evidențiat și faptul că pe perioada cât părinții sunt plecați peste hotare pentru a munci, copiii rămân, de cele mai multe ori, în grija unor membri ai familiei extinse (bunici, mătușă, unchi), iar multe dintre nevoile resimțite de copii, cum sunt cele de suport, sprijin, comunicare și îngrijire, sunt într-o anumită măsură suplinite/ împlinite de către aceștia.
„Există însă cazuri în care copiii care au depășit o anumită vârstă, 13-14 ani, rămân să se îngrijească singuri, având sprijin parțial sau deloc din partea unui adult. În aceste situații, copiii aflați în plină adolescență, pe lângă faptul că preiau aproape toate sau chiar toate grijile gospodărești, și acolo unde este cazul preiau și activitățile de îngrijire a celor mici, nici nu beneficiază de suport și sprijin din partea unui adult”, se mai arată în raportul organizației „Salvați Copiii”.
Atunci când adolescenții rămân o perioadă de timp fără un părinte, bunic sau un alt adult care să le ușureze activitatea casnică, de întreținere, care să îi supravegheze, protejeze și care să îi susțină mai ales la nivel afectiv, aceștia resimt efecte negative la nivel emoțional și la nivel comportamental.
Abandonul școlar, cel mai frecvent.
Dintre efectele la nivel comportamental, mai frecvent este abandonul școlar, mai ales la băieți, participarea școlară scăzută, izolarea și comunicarea slabă, atât cu ceilalți copii, cât și cu învățătorii sau profesorii, precum și tendință de asociere cu grupuri deviante, uneori chiar infracționale.
Efectele menționate, atât la nivel psihic cât și comportamental, se regăsesc într-o anumită măsură și la minorii care deși teoretic se află în îngrijirea unui adult, nu găsesc un sprijin real în aceștia sau, mai mult, nu resimt autoritatea acestora.
S-a evidențiat faptul că bunicii reușesc să comunice mai bine cu cei mici sau cu fetele, care emoțional sunt mai apropiate de ei, și mai slab cu adolescenții băieți, asupra cărora nu mai reușesc să se impună.
Pe de altă parte, bunicii au recunoscut că au mai puțină energie și forță pentru a-i ajuta pe copii la teme, la asimilarea și explicarea unor cunoștințe predate la școală, precum și pentru a participa alături de ei la diferite activități specifice vârstei lor, cum ar fi jocul, plimbările și excursiile în natură.
Atenție la comunicarea cu copiii!
În acest context, specialiștii atrag atenția asupra faptului că este foarte importantă menținerea comunicării care se stabilește între copii și părinți.
„S-a evidențiat faptul că o comunicare care nu decurge în mod constant creează sincope și goluri în relația dintre aceștia. Copiii se îndepărtează astfel de părinți, fără a găsi nici un sprijin în aceștia. Mai mult, pentru actualii adolescenți și tineri, lipsa unei comunicări constante până în prezent îi face să se simtă chiar mai puțin confortabil lângă părinți în situația unei reîntâlniri”, se mai arată în raport.
În ceea ce privește sănătatea și bunăstarea copilului, rezultatele cercetării calitative au pus în evidență faptul că o parte dintre minorii cu părinți plecați la muncă în străinătate se hrănesc necorespunzător.
„Preponderent, pregătirea mesei rămâne în grija adolescentelor atât în cazul în care ele rămân numai cu frații, cât și în cazul în care din gospodărie a plecat mama, rămânând doar tatăl cu copiii”, susțin autorii studiului.
Cercetarea a mai arătat că dreptul la participare și la opinie în legătură cu deciziile care îl privesc și afectează și pe copil nu sunt respectate de părinți decât în foarte mică măsură, aceștia începând să-i informeze asupra deciziilor luate abia după o anumită vârstă, de obicei după 16 ani.
Recomandări.
Organizația „Salvați Copiii” a făcut și o serie de recomandări care se referă la dezvoltarea unei strategii de mobilizare și intervenție la nivel local, campanii de informare și conștientizare adresate părinților, campanii de sensibilizare la nivelul comunităților de români din țările de destinație, dezvoltarea serviciilor de consilere pentru persoanele care au în îngrijire copii cu ambii părinți plecați, precum și extinderea rețelei de consilieri școlari și a programelor de tipul „școală după școală”.
De asemenea, specialiștii recomandă și dezvoltarea mai multor cluburi destinate copiilor, cu scopul de a oferi acestora modalități benefice de petrecere a timpului liber, campanii media de promovare a soluțiilor și oportunităților pentru aceștia, a exemplelor pozitive și organizarea unor campanii de promovare a locurilor de muncă în țară.