Copiii născuți prin cezariană sunt privați de o etapă importantă în dezvoltarea sistemului imunitar

O naștere naturală poate fi mai sănătoasă pentru digestia noului-născut decât cezariana, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii germani.
După cum informează site-ul Nature.com, specialiștii de la Clinica Universitară Freiburg au găsit o serie de dovezi potrivit cărora șoriceii născuți normal înghit involuntar bacteriile de pe canalul de naștere, care ajută la dezvoltarea sănătoasă a intestinelor.
Această descoperire sugerează că este posibil ca, și în cazul oamenilor, copiii născuți prin cezariană să aibă de pierdut în ceea ce privește etapele de dezvoltare a sistemului imunitar, față de cei născuți pe cale naturală.
În mod obișnuit, în intestine trăiesc o mulțime de bacterii nedăunătoare care ajută digestia, iar celulele ce protejează tubul intestinal nu le atacă.
Profesorul Mathias Hornef, liderul echipei de cercetători, a stabilit că, cel puțin la șoarecii de laborator, aceste celule intestinale „învață” să nu atace bacteriile imediat după naștere.
Echipa de specialiști a prelevat celule intestinale de la embrionii de șoareci și le-a expus la o componentă bacteriologică. Celulele embrionilor au reacționat și au produs molecule inflamatorii. Dar celulele intestinale prelevate de la șoriceii care aveau deja 24 de ore de viață nu au avut aceeași evoluție. Specialiștii susțin că celulele șoriceilor învățaseră să ignore „amenințarea” bacteriilor.
Cercetătorii germani consideră că bacteriile care se află de-a lungul canalului de naștere sunt înghițite de șoricei în timpul nașterii. Ulteior, ele ajung în intestin unde stimulează celulele intestinale; o singură expunere este suficientă pentru ca celulele să tolereze bacteriile nedăunătoare pe viitor.
Reacția intestinului
Pentru a-și susține afirmațiile, echipa condusă de profesorul Hornef a examinat reacțiile celulelor intestinale ale șoriceilor născuți normal în comparație cu ale celor născuți prin cezariană. În cazul șoriceilor care au trecut prin canalul de naștere au s-a înregistrat o reacție inflamatoare în două ore de la naștere – semn că celulele lor au fost stimulate de moleculele bacteriene. În schimb, șoriceii aduși pe lume prin cezariană nu au prezentat nici un semn al unei astfel de activități. S-a constatat însă că implantarea de bacterii în organismul șoarecilor născuți prin cezariană, la scurt timp după naștere, conduce la obținerea unei reacții inflamatorii.
Specialiștii au concluzionat că această primă expunere ar putea „instrui” celulele intestinale ale noilor-născuți să ignore bacteriile nedăunătoare care încep să colonizeze intestinul în primele zile după naștere.
Studiul echipei lui Hornef, prezentat în publicația Experimental Medicine1, sugerează că sistemul imunitar al copiilor născuți pe cale naturală se dezvoltă mai rapid decât al celor născuți prin cezariană. Acest lucru poate însemna că intestinele bebelușilor născuți prin cezariană sunt mai puțin „binevoitoare” cu bacteriile intestinale – acest fapt având un efect pe termen lung pentru sănătatea copilului.
Cercetătorii consideră însă că este posibil ca bebelușii născuți prin cezariană să aibă conact cu bacteriile care activează în mod similar sistemul lor imunitar imediat după naștre prin alăptarea la sân. Acestă teorie se adaugă unei dezbateri de amploare deja existente, dacă cezariana prezintă sau nu un risc mai mare pentru mamă și copil decât nașterea normală.
Potrivit sursei citate, un studiu realizat în 2004 a demonstrat că bebelușii născuți prin cezariană sunt mai predispuși la diaree în primul an de viață decât copiii născuți pe cale naturală. În plus, faptul că bebelușii aduși pe lume prin cezariană nu sunt expuși la bacteriile din canalul de naștere reprezintă una dintre posibilele cauze ale diferenței menționate.
Rezultatele noului studiu efectuat în Germania pot avea implicații pentru adulții cu probleme intestinale, după cum se arată într-un raport întocmit de profesorul Bruce Vallance de la Universitatea British Columbia din Vancouver, Canada.
„Este posibil ca problemele lor cu celulele intestinale să apară încă din stadiul neonatal”, a declarat profesorul Vallance. Dar teza sa nu a fost încă demonstrată.
(Click News)