Copiii continuă să fie discriminați dar nu realizează acest lucru

Legea în domeniul respectării drepturilor copilului a evoluat de la ultimul raport al Comitetului pentru Drepturile Copilului, din 2003, însă există dificultăți în aplicarea ei, iar copiii rromi, cei instituționalizați, din mediul rural sau bolnavi, încă sunt discriminați, arată un raport al Salvați Copiii.
Organizația „Salvați Copiii” a prezentat, vineri, un raport privind situația respectării drepturilor copilului în România, realizat împreună cu alte 22 de organizații neguvernamentale, care arată că încă există dificultăți în responsabilizarea autorităților locale în privința cazurilor de copii aflați în sistemul de protecție și că exsită probleme create de ritmul lent de reformă din sectoare de activitate complementare sistemului de protecție al minorului (educație, sănătate, administrație).
De asemenea, personalul din instituțiile de stat a semnalat probleme legate de faptul că legislația este interpretată și aplicată neunitar, că nu există suficient personal calificat și nici resursele financiare necesare pentru asigurarea standardelor obligatorii, se mai arată în raportul coordonat de Salvați Copiii.
Cercetarea a fost realizată pe patru direcții mari: măsuri speciale de protecție, mediul familial și forme alternative de îngrijire, sănătatea și bunăstarea copilului, precum și educație, cultură și recreere.
Dreptul la nediscriminare reprezintă principalul drept care este încălcat copiilor români, numărul sesizărilor înregistrate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau la Avocatul Poporului, fiind extrem de redus, pe de o parte din cauza faptului că cei mici nu realizează că sunt discriminați, iar pe de altă parte pentru că nu știu cui trebuie să se adreseze în astfel de cazuri.
Un studiu realizat la cererea CNCD, citat în raportul realizat de ong-uri, relevă că persoanele infectate cu HIV, homosexualii și rromii sunt cele mai frecvente victime ale discriminării.
Acest lucru este confirmat de alte studii amintite în raport, potrivit cărora, cea mai stringentă problemă cu care se confruntă copii rromi este lipsa accesului la educație pe motivul „igienei sanitare și corporale”, iar din cei 52.000 de minori cu dizabilități mentale, doar 28 la sută dintre ei au beneficiat de vreo formă de educație, din cauza faptului că școlile speciale nu acceptă și copiii cu dizabilități mentale grave.
De altfel, doar 46,75 la sută dintre elevii chestionați ar accepta să aibă un coleg de bancă de etnie rromă, și 50,9 la sută un coleg cu handicap fizic. Procentul este și mai mic în cazul unui elev infectat cu HIV, acesta fiind acceptat de doar 39 la sută dintre respondenți.
O altă problemă semnalată de autorii raportului se referă la copiii delicvenți, aceștia stabilind că peste jumătate dintre minorii condamnați sunt închiși în penitenciarele pentru adulți, supraaglomerate. Astfel, din cei 815 copii privați de libertate în luna septembrie, 496 erau în penitenciare pentru adulți, 120 în penitenciare pentru minori și tineri și 185 în centre de reeducare.
– 42,7 la sută dintre părinți consideră că bătaia este o formă de educare
Raportul făcut public de Organizația „Salvați Copiii” mai arată că peste 60 la sută dintre cazurile de violență semnalate de minori provin din mediul familial, 42,7 la sută dintre părinți considerând că bătaia este o formă de educare.
Inițiatorii raportului consideră că reforma în domeniul protecției copiilor lipsiți de sprijinul familial ar trebui accelerată, întrucât, potrivit datelor prezentate de ei, în 2005 ar fi fost încă 31.107 de minori în centrele de plasament și doar 450 ar fi fost reintegrați în familia naturală.
De asemenea, ei au semnalat și o serie de dificultăți în dezinstituționalizare, principalele probleme referindu-se la găsirea unei soluții permanente pentru copil, la abordarea diferită a procesului de dezinstituționalizare, la tinerii care ies din sistem precum și la faptul că nu există secții de psihiatrie pentru copii.
În ceea ce privește accesul la educație, copiii aflați în centrele de plasament au acces redus la serviciile de consiliere, iar climatul de competiție din școală și teama de eșec creează stări de frustrare și duc la demotivarea tinerilor instituționalizați, care, de cele mai multe ori, nu mai urmează studii superioare.
Astfel, în ciuda măsurilor de reformă educațională și a programelor special destinate stimulării participării la educație, există încă categorii de copii care nu sunt cuprinși în educație sau care abandonează prematur studiile.
Sărăcia, prejudecățile, discriminarea sau lipsa strategiilor de valorizare a diferențelor culturale și individuale sunt doar câțiva dintre factorii care contribuie la neparticiparea copiilor la educație.
Specialiștii au făcut o serie de recomandări în acest sens, acestea referindu-se la continuarea programelor de stimularea participării la educație a copiilor din mediul rural și a celor rromi, precum și la campanii de informare și sensibilizare a școlii cu privire la integrarea în învățământul de masă a copiilor cu nevoi speciale sau a celor cu HIV-SIDA.