Copii de dimensiuni XXL

Îi vezi pe stradă și nu-i poți trece cu vederea pentru că au dimensiuni XXL. Dar mai ales fiindcă nu sunt adulți, ci niște copii. Imaginea minorilor care au greutatea peste limita normală, cu predispoziție spre obezitate, este destul de frecvent întâlnită în Suceava, iar realitatea demonstrează că acești copii sunt mult mai marginalizați decât cei suferinzi de alte boli. Copiii obezi devin adulți obezi în majoritatea cazurilor
La nivelul județului, o statistică clară în cazul copiilor supraponderali și obezi nu există, dar medicii estimează că unul din 15 minori are greutatea peste limita normală, cu predispoziție spre obezitate.
Potrivit doctorilor, problema obezității la copil a dobândit o importanță considerabilă în ultima vreme, cu atât mai mult cu cât numeroase studii dau semnale îngrijorătoare. Copiii obezi devin adulți obezi în majoritatea cazurilor, iar Datamonitor estimează că peste patru ani 35% din copiii europeni cu vârsta cuprinsă între 5 și 13 ani vor fi obezi.
În America, procentul copiilor obezi a depășit 40%, iar asiaticii se apropie cu pași repezi de același procent, în timp ce în Europa 23% din copiii între 4 și 5 ani sunt supraponderali sau obezi, iar din cei între 10 și 11 ani, o treime au greutatea peste normal.
Dr. Irina Badrajan: „Mitul copilului gras și sănătos este fals”
Purtătorul de cuvânt al medicilor de familie suceveni, dr. Irina Badrajan, arată că obezitatea e o boală, care poate fi însă prevenită și tratată dacă se respectă anumite reguli.
”Obezitatea înseamnă creșterea greutății cu peste 10% față de greutatea recomandată pentru înălțimea aferentă vârstei. Obezitatea la copil debutează de obicei între 5 și 6 ani și în timpul adolescenței. Studiile arată că un copil care este obez între 10 și 13 ani are 80% șanse de a deveni obez în perioada de adult. Mitul copilului gras și sănătos este fals și de aceea este combătut în prezent cu argumente solide de medici și educatori”, spune Irina Badrajan, adăugând că tratamentul obezității este complex și necesită o echipă formată din medic, psihiatru sau psiholog și educator, susținută de sprijinul nemijlocit al familiei.
Conform medicului, cauzele obezității sunt complexe, iar pe primul loc se situează obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa exercițiilor fizice.
Copiii obezi sunt predispuși la obsesii, ritualuri comportamentale, fixisme
„Printre cauze se numără factorii genetici, ceea ce înseamnă că micuții obezi au părinți obezi. În asemenea familii există și un stil de viață nesănătos, respectiv obiceiuri alimentare, sedentarism, care se adaugă predispoziției ereditare. Un rol important au, însă, și factorii de mediu, cum ar fi obiceiul de a consuma alimente cu multe calorii, de tip fast food, lipsa activității fizice, timpul îndelungat petrecut în fața televizorului sau calculatorului în care, de obicei, se consumă alimente care îngrașă. Nu sunt de neglijat nici factorii psihici, și anume evenimentele de viață stresante cum ar fi separarea, divorțul părinților, moartea persoanelor dragi, mutarea, abuzul, problemele cu familia sau prietenii, stima de sine scăzută, depresia sau alte probleme emoționale. Toate acestea pot induce abuzul alimentar și obezitatea. Totuși, boala poate duce și ea la obezitate. Este cazul hipotiroidiei, sindromului Cushing, depresiei, al unor probleme neurologice”, explică medicul.
Dr. Irina Badrajan subliniază că riscurile și complicațiile obezității sunt multiple, iar în timp ce din punct de vedere fizic se înregistrează o creștere a frecvenței cardiace, a presiunii sanguine și a glicemiei, precum și apariția diabetului zaharat, a problemelor respiratorii și a tulburărilor de somn, psihic se semnalează o scădere a stimei de sine, anxietate și tulburări compulsive, respectiv obsesii, ritualuri comportamentale, fixisme.
Cum își pot ajuta părinții copiii cu surplus de greutate
Referindu-se la modul de combatere a obezității, reprezentantul medicilor de familie suceveni arată că primul pas îl reprezintă îndepărtarea riscului unei boli organice, după care se începe un program de supraveghere a greutății. Astfel, se schimbă obiceiurile alimentare, se planifică mesele și se selectează cu mare grijă alimentele, se controlează porțiile și se consumă mai puține calorii.
De asemenea, se crește nivelul activității fizice, se supraveghează ce mănâncă copilul la școală, iar hrana se administrează la masă și nu la televizor sau calculator. În afară de asta, se limitează gustările și se va frecventa un grup de suport.
”Obezitatea devine în mod frecvent o problemă pentru întreaga viață. Părinții copilului obez pot mai degrabă să îmbunătățească stima de sine a acestuia prin sublinierea calităților, a punctelor forte pozitive, decât focalizându-se pe problema greutății”, punctează Irina Badrajan.
La 5 ani cântărea 43 de kilograme, adică dublul greutății unui copil normal
Chiar dacă era la vârsta lipsită teoretic de griji, pe umerii Ioanei parcă apăsa toată povara Universului. În ochii fetiței dorința de a fi la fel cu ceilalți de vârsta ei dispăruse de mult, iar eventualele eforturi pe care le făcea ca să păstreze aerul de normalitate îi accentuau și mai mult suferința. Copil născut dintr-o mamă obeză, care a cântărit greu la naștere și a cărui alimentație inițială a abundat în lapte și în alte produse din lapte cu încărcătură calorică mare, Ioana avea la vârsta de 5 ani dublul greutății unui copil normal, respectiv 43 de kilograme. ”În colectivitățile de copii era luată în permanență în râs, ceea ce i-a creat o oarecare izolare care s-a accentuat când a mers la școală. Fiind deja mai mare, a înregistrat negativ atitudinea copiilor, în special a băieților, care o strigau grasa, gogoșica, o trăgeau de codițe și îi spuneau că nu poate fugi cu ei”, povestește Liliana, mama Ioanei.
Marginalizată de colegii de clasă și de joacă
Femeia își amintește că din cauza poziției critice adoptate de copiii din jurul ei, fetița a început să se simtă pe bună dreptate marginalizată și a dezvoltat serioase probleme emoționale, motiv pentru care a apelat la doctori pentru a o ajuta să slăbească.
„Am început cu ea un program de monitorizare a alimentației, prin care i s-a interzis să mai consume produse cu multe calorii, dulciuri, pâine și mâncare de tip fast food. Hrana s-a bazat pe un aport crescut de legume și fructe, dar era foarte greu pentru că a trebuit să ascund mâncarea care-i plăcea, dar care nu era indicată, să duc muncă de lămurire, mai ales că ieșea cu alți copii și mânca din dulciurile lor. Am dus-o inclusiv la endocrinolog și am obligat-o să facă exerciții fizice. A scăzut în greutate, lucru care i-a adus o mai mare încredere în sine, dar nu mi-am putut permite să continui terapia cu un psiholog sau psihiatru din cauza lipsei de bani”, se destăinuiește Liliana.
Portal de sănătate în limba română
„Fiind o problemă de sănătate a colectivității, multe guverne s-au implicat în prevenirea obezității prin reducerea de către industria alimentară a conținutului de zahăr, sare și grăsimi al alimentelor. Mass-media, prin spoturile publicitare, articolele și filmele de educație sanitară se înscrie în același efort de combatere a obezității. Nu depinde decât de noi ca tânăra generație să crească sănătoasă și viguroasă, conștientă de adevărul dictonului latin ”, conchide dr. Irina Badrajan, cu precizarea că informații prețioase despre cum să ne menținem într-o formă bună pot fi accesate de o lună și jumătate și pe portalul de sănătate în limba română, disponibil pe www.health.europa.eu.