După ce sunt scoși din mâinile agresorilor, care pot fi părinți, bunici, unchi, de către vecini, reprezentanți ai primăriilor sau poliție, minorii sunt aduși la Centrul de primire Minori în Regim de Urgență Suceava, din cadrul Complexului de Servicii Comunitare Suceava.
Tot în acest centru ajung și copiii găsiți de poliție, pe străzile municipiului, cerșind mila trecătorilor, sau minorii fugiți din alte județe care s-au aciuat cu alți tineri ai străzii, la periferia orașelor sau în gări.
Consiliați de psiholog
Poveștile copiilor care trec pragul centrului de urgență sunt, de cele mai multe ori, cutremurătoare.
Unii au povestit cum au fost bătuți cu bestialitate de tații alcoolici, alții au povestit printre lacrimi cum au fost violați și amenințați în cele mai cumplite feluri ca să „își țină gura”. Toți acești copiii au trecut prin traume care le vor lăsa urme pentru toată viața. Ei beneficiază de consiliere psihologică chiar de la internarea în centru. Minorii rămân internați până ce Protecția Copilului se pronunță cu privire la măsura de protecție care este cea mai potrivită pentru copil.
Șefa Complexului de Servicii Comunitare Suceava, Rodica Ilisei, ne-a spus că „în centrul de urgență ajung copii în situație de risc. Imediat se face un plan de servicii, se ia legătura cu primăria de unde aparține minorul, se cere o anchetă socială, se stă de vorbă cu minorul, cu cei care aduc minorul în centru, poliție, reprezentanți ai primăriei, pentru a cunoaște care este situația acestuia, iar minorul intră într-un program de consiliere psihologică”.
Nu au ce să le dea de mâncare, dar refuză sprijinul statului
În prezent, în centrul de urgență sunt internați cinci minori, dintre care patru sunt frați, provenind dintr-o familie din Dolhasca. Copiii au vârste cuprinse între 4 și 7 ani. Ei locuiau împreună cu părinții, într-o casă dărăpănată, fără ferestre, fără căldură și curent electric, cu pământ pe jos, și erau hrăniți cu mâncare primită drept pomană de la săteni. „Deși părinții se opun instituționalizării copiilor, există o acțiune în instanță, prin care cerem încredințarea copiilor Protecției Copilului, pentru a se putea lua o măsură de protecție pentru cei patru minori. Acasă nu au condiții de trai. Acest lucru rezultă și din ultima anchetă socială care a fost făcută de primărie la domiciliul minorilor. Rămâne ca judecătorul să se pronunțe, după care copiii pot fi dați în plasament la un asistent maternal sau internați într-un centru de plasament”, ne-a explicat Rodica Ilisei.
La „Micul prinț”, după ce au fugit de sărăcie
Din luna ianuarie a acestui an, la Complexul de Servicii Comunitare s-a deschis și un centru rezidențial – un modul de tip familial numit „Micul prinț”. În centrul rezidențial sunt internați zece copii. Trei sunt preșcolari și șapte sunt școlari. Trei frați, cel mai mic în vârstă de 3 ani și 6 luni și cel mai mare de 6 ani, au fost internați la „Micul prinț” pentru că părinții nu au o locuință stabilă și nici venituri suficiente să-și crească copiii. În acest caz, se încearcă o reintegrare în familie, după ce părinții își vor rezolva problemele sociale. Alți doi frați provin dintr-o familie nevoiașă din Vama. Și în acest caz, cu ajutorul primăriei din localitate, care a promis că-i va ajuta pe părinții minorilor să-și refacă casa, se încearcă reintegrarea minorilor în familie. Alți cinci minori, elevi de gimnaziu și liceu, au ajuns în centrul rezidențial, după ce părinții nu-i mai vor acasă, au fost lăsați în grija bunicilor, care nu se descurcă cu pensiile foarte mici sau au fost transferați din alte centre de plasament.
Tratați ca într-o familie
Dacă nu se poate face reintegrarea în familie, minorii pot să stea în centru până ce își termină studiile. „Sunt tratați aici ca într-o familie. Încercăm să le creăm un mediu cât mai apropiat de cel pe care l-ar fi meritat să-l aibă în propria familie. Merg la școală. Noi ne interesăm de situați școlară a lor, de aptitudinile fiecăruia, pentru a fi îndrumați să facă un sport sau să lucreze într-un atelier de creație”, ne-a mai spus șefa centrului, care a completat că în centru lucrează, atât pentru cazurile de urgență, cât și la centrul rezidențial, 14 persoane, toate calificate și cu experiență în domeniul social.
