Mai mulți asistenți maternali sau „părinți de împrumut” au adoptat copiii pe care îi aveau în îngrijire, copii abandonați de cei care le-au dat viață.
Anul trecut au fost încheiate la Suceava 12 adopții, iar în acest an patru, copiii ajungând în patru familii de asistenți maternali profesioniști. Sunt și alte solicitări, dar, care, deocamdată, nu s-au finalizat.
În unele cazuri, părinții naturali nu sunt de găsit, mulți fiind plecați peste hotare, iar declarația lor că sunt de acord cu adopția copilului este primordială. Comparativ cu numărul mare de copii abandonați, copii internați în centre de plasament, încredințați rudelor, familiei lărgite sau la asistenți maternali, numărul adopțiilor este foarte redus.
Puțini copii adoptați
În ultimii doi ani și jumătate, 56 de copii și-au găsit familii adoptive, deși numărul copiilor abandonați în județ depășește câteva mii. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Suceava a deschis, în 2009, 36 de proceduri de adopție, solicitările fiind făcute de asistenți maternali, de rude de până la gradul patru și alte persoane care au dorit să dea o șansă unui copil nevinovat.
În grupul celor 36 de copii sunt și șase perechi de frați, cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani, care nu pot fi adoptați decât împreună. Doi dintre copii au un handicap fizic, iar alți șapte au handicap fizic și neuropsihic. Jumătate dintre copii sunt de etnie romă.
Majoritatea familiilor care vor să adopte își doresc un copil care să aibă maxim doi ani și să fie fetiță. Alte 17 persoane așteaptă să primească un copil, în vederea adopției.
Prioritate la copiii nimănui
Consilierul juridic Gabriela Prundel – Compartimentul Adopții din cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, ne-a spus că asistenții maternali profesioniști, angajați ai Direcției, au prioritate la adopții, când este vorba de copii pe care deja îi cunosc, îi îngrijesc și s-a creat o legătură de suflet între ei și minori.
Acești părinți (care, de obicei, au și propriii lor copii) nu mai trebuie să aștepte 90 de zile de la depunerea cererii până la aprobarea atestatului, pentru că sunt monitorizați și verificați încă din momentul în care au devenit asistenți maternali și au luat în îngrijire un minor. Asistenții maternali din Suceava pot deveni, în urma procedurii de adopție, părinți cu acte în regulă.
Sub o stea norocoasă
Andreea și Ionuț sunt doi copii cărora soarta nu le-a surâs de la început. După ce mamele lor le-au dat viață, au fost abandonați în maternitate, din motive pe care doar mamele acestora le știu. Andreea, acum în vârstă de 8 ani, și Ionuț, în vârstă de 3 ani, păreau, în primele zile de viață, copii fără noroc. La 11 zile de viață, Andreea a fost luată din maternitatea din Fălticeni de Maria Gorban, o femeie din Moișa, comuna Boroaia, care tocmai terminase cursurile de asistent maternal. Deși avea o fetiță în gimnaziu, pe Ioana, și o fetiță de doar 2 ani, pe Vasilica, femeia nu s-a speriat că-i va fi greu și a acceptat copilul recomandat de Protecția Copilului Suceava.
Mamele naturale au renunțat la copii, în favoarea adopției
Acum trei ani și jumătate, Maria și Vasile Gorban s-au gândit că nu ar fi rău să mai ia un copil în asistență maternală și nu mică le-a fost bucuria când reprezentanții Direcției de Asistență Socială Suceava le-au spus că au un bebeluș, de 21 de zile, născut prematur, care a fost abandonat în maternitate de mama naturală, și așteaptă un cămin. Cei doi soți au fost de acord și l-au adus acasă pe Ionuț.
Cei doi soți s-au gândit încă de la preluarea lor în plasament că ar vrea să îi adopte, dar aveau nevoie de acordul mamelor. În cazul lui Ionuț nu au fost probleme, mama acestuia fiind de acord cu adopția, în condițiile în care mai are un copil și situație financiară precară. A considerat că fiului ei îi va fi mai bine într-o altă familie. Mama Andreei, care și ea mai are un copil, nu a fost de acord, inițial, cu adopția. Fiind plecată la muncă în străinătate, asistenții sociali au reușit cu greu să ia legătura cu ea, iar procedura de adopție a fost dificilă. În final, și-a dat consimțământul ca fiica ei, pe care nu a vizitat-o niciodată de când este în familia asistentului maternal, să rămână în continuare la „mama adoptivă”, de această dată în calitate de fiică. Alte trei familii de asistenți maternali suceveni, din Baia, Dolhasca și Râșca, au adoptat, în acest an, copii abandonați.
Nu au renunțat la drepturile părintești, deși și-au abandonat copiii
În sistemul de asistență socială din județul Suceava sunt câteva mii de minori. Destul de puțini minori pot fi declarați adoptabili fie din cauză că părinții, deși nu se îngrijesc de ei, nu au renunțat la drepturile lor, fie pentru că micuțul nu se încadrează în „tabloul” cerut de familii. „Cei mai mulți își doresc fetițe cu vârste de până într-un an, în timp ce noi avem, în calitate de copii adoptabili sau potențial adoptabili, băieți cu vârste de peste trei ani.Aproape trei sferturi dintre copiii care ar putea fi înfiați au peste patru ani, iar o mare parte dintre ei au probleme de sănătate. Noi le recomandăm mereu familiilor să vadă și altfel de copii decât cel din prima opțiune, fiindcă tot ceea ce simt ei față de micuțul pe care îl văd poate fi diferit de ceea ce și-au imaginat atunci când au hotărât să adopte”, a declarat purtătorul de cuvânt al Protecției Copilului Suceava, Liviana Enea.
Propuneri oficiale
Oficiul Român pentru Adopții (ORA) propune ca micuții lăsați în maternități să fie declarați adoptabili la cel mult 30 de zile după ce primesc certificatul de naștere. Dacă părinții copiilor care ajung în centre de plasament nu sunt de găsit, micuții vor fi declarați adoptabili la cel mult un an și două luni de la instituționalizare. Specialiștii din cadrul Protecției Copilului Suceava consideră această propunere este una bună, dacă ținem cont de faptul că mulți minori nu pot intra în familii de asistenți maternali care vor să-i adopte sau la alte persoane care vor să ia un copil în îngrijire prin adopție pentru că nu sunt de găsit părinții.
Multe documente și clipe de așteptare
Cei ce doresc să adopte un copil aflat în grija statului trebuie să obțină atestatul de familie adoptatoare în urma unor cursuri de formare. Fiecare familie trebuie să întocmească un dosar ce trebuie să conțină cel puțin 12 tipuri de documente, iar vizitele la copilul pe care intenționează să-l adopte nu pot începe decât după obținerea atestatului. Specialiștii în asistență socială au explicat că „în cazul în care se creează compatibilitatea, încep procedurile judiciare apoi, după o vreme, a celor de încredințare în vederea adopției și, în final, cele de adopție”.
