Noul Cod de procedură penală a fost adoptat, marți, de plenul Camerei Deputaților, cu 236 de voturi „pentru”, 25 de voturi „împotrivă” și o abținere.
În favoarea proiectului au votat toți deputații PNL, PD, PC, UDMR, cei ai minorităților și cei independenți, dar și majoritatea celor aparținând PSD (75 din cei 80 prezenți).
Împotriva noului Cod de procedură penală au votat deputații PRM (21) și patru deputați ai PSD (Minodora Cliveti, Ion Dumitru, Ion Stan, Marian Săniuță).
Votul final de marți a fost precedat de alte cinci ședințe în care noul Cod de procedură penală a fost discutat pe articole, disensiunile existente între UDMR și PNL, pe de o parte, și PD și Ministerul Justiției, pe de altă parte, determinând dese retrimiteri la Comisia juridică a unor prevederi controversate.
Textele referitoare la durata și modalitatea efectuării interceptărilor telefonice, a înregistrărilor audio și video au fost cele care au suscitat cele mai multe controverse.
În urma unui acord stabilit luni seară, la ședința coaliției, între ministrul Justiției și reprezentanții formațiunilor din arcul guvernamental, s-a ajuns la o variantă de compromis acceptată și de PNL și de UDMR, ceea ce a făcut posibilă, marți, finalizarea dezbaterilor asupra noului Cod de procedură penală.
Ca urmare a acestui acord, noul Cod de procedură penală prevede un termen de 48 de ore ca durată maximă în care procurorul poate efectua interceptarea convorbirilor fără mandatul judecătorului.
Propunerea inițială a Ministerului Justiției era de 3 zile, dar, în urma nemulțumirilor exprimate anterior de către PNL și UDMR, în cadrul Comisiei juridice s-a adoptat un termen de doar 24 de ore. Însă, coaliția a convenit ca termenul să fie de 48 de ore.
Alineatul respectiv din articolul 91 al Codului de procedură penală prevede, în consecință, că, în caz de urgență, dacă întârzierea obținerii autorizării din partea judecătorului ar prejudicia grav activitatea de urmărire penală, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanță motivată, interceptarea și înregistrarea convorbirilor pe o durată de maximum 48 de ore.
Tot în urma acordului realizat luni seara în coaliție a fost stabilit la 48 de ore și durata în care procurorul trebuie, după expirarea termenului în care poate realiza interceptarea fără mandat, trebuie să ceară judecătorului emiterea autorizației de interceptare.
A rămas, în schimb, în textul Codului de procedură penală, termenul de 120 de zile ca durată maximă a înregistrărilor cu privire la aceeași persoană și la aceeași faptă, deși varianta inițială a Ministerului Justiției prevedea 180 de zile.
Potrivit variantei adoptate anterior de Comisia juridică și votată de deputați, realizarea efectivă a interceptărilor convorbirilor telefonice va fi asigurată tot de către SRI, care dispune de mijloacele tehnice necesare, fiind respins amendamentul care dădea posibilitatea Parchetului să își înființeze secții speciale pentru interceptări.
Interceptările se pot efectua, după ce au fost autorizate de către judecător, numai în cazul unor infracțiuni grave – contra siguranței naționale, trafic de stupefiante, de persoane, de arme, spălare de bani, acte de terorism.
Convorbirile interceptate pot fi folosite și în alte cauze penale, dacă din cuprinsul lor rezultă informații concludente cu privire la săvârșirea uneia dintre aceste infracțiuni.
Noul Cod de procedură penală prevede și că investigatorii sub acoperire sunt lucrători operativi din cadrul Poliției judiciare și pot fi folosiți numai pe o perioadă determinată.
De asemenea, judecătorul care a luat parte la soluționarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la judecarea aceleiași cauze după desființarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs.
Noul Cod de procedură penală prevede și posibilitatea ascultării și înregistrării în spații publice, dar numai dacă există indicii temeinice că se pregătește sau că se săvârșește o infracțiune gravă. Înregistrările pot fi efectuate de procurorul care instrumentează cazul, însă și prin intermediul unei alte persoane.
