Pentru a reînvia frumoasele tradiții ale schimburilor comerciale, când Baia era traversată zilnic de zeci de căruțe ale comercianților, dar și pentru a marca 660 de ani de legături dintre Transilvania și Moldova, la începutul săptămânii a pornit, din satul Bogdan Vodă, Maramureș, pe Drumul Voievozilor Maramureșeni, un convoi de căruțe care a ajuns joi, 15 august, la Baia, județul Suceava. Pe parcursul drumului, maramureșenilor li s-au alăturat căruțași din zona de munte a județului Suceava, iar în seara zilei de 14 august, au poposit la Cornu Luncii. De sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în jurul prânzului și după o ploaie puternică, convoiul format din opt căruțe, în care s-au „îmbarcat” Ioan Doru Dancuș, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Gheorghe Fron, primarul comunei Cornu Luncii, primarul comunei Bogdan Vodă din județul Maramureș, Ana Enea – Bizău și viceprimarul aceleiași comune, Maria Saplontai, dar și una din cele mai cunoscute familii care cântă muzică populară maramureșeană, Florentina și Petre Giurgi, a plecat din satul Sasca Nouă spre Baia. La Biserica Albă, ctitorită de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea în satul Baia după bătălia de la Baia din 14-15 decembrie 1467 dintre oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și oștile ungurești conduse de regele Matia Corvin, primarul Maria Tomescu, împreună cu preoții din sat și câțiva copiii îmbrăcați în costume populare, i-au întâmpinat pe oaspeții de peste munți cu pâine și sare. Pe drumul până la primărie, s-au alăturat și căruțele localnicilor, spectatorii putând admira frumusețea cailor, a căruțelor, ce “au bătut” în negura timpului drumurile de dincolo de Baia, până în Polonia, Turcia sau Odesa, pentru negoțul ce a adus belșug orașului Baia.
De la „Drumul Unirii” la „Drumul Voievodului Bogdan”
Așa cum am aflat chiar de la vizitiii maramureșeni, o parte dintre ei au parcurs anul trecut, în luna noiembrie, distanța de 300 de kilometri, până la Alba Iulia, pentru refacerea simbolică a traseului străbătut de maramureșenii care au participat la Marea Unire din 1918. Proiectul vicepreședintelui Consiliului Județean Maramureș, Ioan Doru Dăncuș, organizatorul deplasării cu căruța la Alba Iulia, un omagiu adus înaintașilor maramureșeni care au participat la Unirea din 1918, continuă anul acesta cu proiectul „Pe urmele Voievodului Bogdan”.
“După mai bine de 8 luni, m-am întors din nou la căruță!”
„Împreună cu o parte dintre colegii cu care am parcurs «Drumul Unirii», astăzi am mers pe urmele Voievodului Bogdan și, așa cum a făcut el în urmă cu 660 de ani, am descălecat și noi în comuna Baia din județul Suceava, prima capitală a Moldovei. Pe lângă prietenii mei căruțași, mi-au fost alături în acest proiect de suflet «Voievozii» din Bogdan Vodă, însoțiti de dna primar Ana Enea-Bizău și de dna viceprimar Saplontai Maria, dar și cea mai faină familie tradițională a muzicii populare maramureșene, Florentina și Petre Giurgi. În numele Consiliului Județean Maramureș mulțumesc pentru invitație și pentru ospitalitate doamnei primar din localitatea Baia, dr. Maria Tomescu, și i-am asigurat pe frații noștri din Bucovina că sângele apă nu se face și că parteneriatul început prin acest proiect cultural va continua și pe alte planuri. Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat cu mintea, trupul, sufletul și inima pentru ca astăzi, de Sfânta Mărie, feciorii lui Bogdan din Maramureș să fie împreună cu fetele lui Bogdan din Bucovina! Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească/ Moldova, Ardealul și Țara Românească!”, a fost urarea făcută de Ioan Doru Dăncuș.
Scurt istoric
Baia este una dintre localitățile județului Suceava atestată din Evul Mediu sub numele de Civitas Moldaviae, fiind unul dintre cele mai vechi orașe din Moldova și cea mai veche reședință domnească a țării. Localitatea este considerată locul unde a luat naștere Moldova și se bucură de notorietate și în ziua de astăzi datorită perioadei istorice pe care a parcurs-o cu strălucire și ctitoriilor monument rămase în această comună până în prezent. Orașul Baia, prima capitală a voievodului Dragoș, s-a dezvoltat dintr-o așezare sătească de pe malul stâng al râului Moldova și a servit ca loc de popas pentru comercianții care circulau între porturile de la țărmul Mării Negre și orașele din nordul Transilvaniei. Conform inscripțiilor în limba latină, mai întâi au apărut în documente numele râului Moldova și al orașului Baia/Moldavia și apoi numele țării. În secolul al XIV-lea scaunul Moldovei era la Baia, pe sigiliul orașului Baia/Moldavia fiind scris în latină „Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării Moldovenești“. Localitatea era situată la răscrucea a două artere comerciale mari, care făceau legătura între Țaratul Vlaho-Bulgar, Transilvania, Polonia și Imperiul Otoman, și avea statut de vamă, fapt care a determinat evoluția locului, fiind unul dintre cele mai importante centre economice, strategice și administrative medievale ale Moldovei.
