Contractul de finanțare din fonduri UE a lucrărilor de consolidare, reabilitare și restaurare a ansamblului de clădiri Palatului Patriarhiei a fost semnat, luni, de Patriarhul Daniel și ministrul Turismului, Eduard Hellvig, valoarea totală fiind de 84,9 milioane lei, din care 98% – nerambursabili.
Potrivit Ministerului Turismului, finanțarea se face prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.1 – Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.
„Valoarea totală a proiectului este de 84,9 de milioane de lei, din care valoarea finanțării nerambursabile alocate este de 67,23 de milioane de lei (reprezentând 98,00% din valoarea totală eligibilă a proiectului)”, potrivit sursei citate.
„Am avut deosebita onoare să semnez astăzi (luni – n.r.) contractul de finanțare pentru reabilitarea Patriarhiei. Este unul dintre cele mai importante proiecte de finanțare culturală până astăzi semnat în România, un proiect care va deveni realitate în 30 de luni și face parte din strategia pe care am inițiat-o la nivelul ministerului de promovare a turismului cultural. România are un potențial extraordinar în această zonă a turismului, ca atare preocuparea noastra este din ce în ce mai accentuată. Am convenit cu Prea Fericitul Părinte Patriarh să semnăm un memorandum de colaborare între Patriarhie și minister, astfel încât viitoarele finanțări să vizeze bisericile, cu precădere de pictură exterioară, astfel încât să putem introduce în circuitul național și internațional valori de patrimoniu cultural ale României insuficient exploatate, în prezent”, a declarat ministrul Eduard Hellvig, la semnarea contractului de finanțare.
Edificiul Palatului Patriarhiei a fost construit la începutul secolului XX, pe locul fostei clădiri a Adunării Deputaților, pe terenul Mitropoliei Țării Românești, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din țară. Ansamblul de clădiri format din Catedrala Patriarhală, Reședința Patriarhală și Palatul Patriarhiei este situat pe vatra mănăstirii Sfinții Împărați Constantin și Elena, ctitorită între anii 1656 și 1658 de domnitorul Țării Românești, Constantin Vodă Șerban Basarab, potrivit reprezentanților Patriarhiei.
De-a lungul timpului, clădirea actualului Palat al Patriarhiei a suferit numeroase modificări, cea mai importantă fiind refacerea cupolei, care s-a prăbușit în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940.
În anul 1997, datorită intensificării activității misionare, sociale și culturale a Bisericii Ortodoxe Române, clădirea construită pe terenul Mitropoliei Țării Românești a fost dată în folosință Patriarhiei Române. În 6 decembrie 2010, Palatul Patriarhiei a trecut, prin hotărâre de guvern, în proprietatea Patriarhiei Române.
În Palatul Patriarhiei sunt organizate permanent numeroase activități misionare, educaționale, sociale și culturale ale Patriarhiei Române, precum și conferințe, congrese, seminarii, simpozioane cu participare națională și internațională.
După finalizarea lucrărilor de consolidare, reabilitare și restaurare, Palatul Patriarhiei va găzdui multiple expoziții permanente și temporare și va deveni unul din principalele obiective turistice ale Capitalei României, fiind deschis spre vizitare publicului, potrivit Patriarhiei.
