Fructe oleaginoase deosebit de nutritive și vitalizante, foarte indicate în perioada rece a anului, nucile conțin 15 g la sută proteine, 60 g la sută lipide, 15 g la sută glucide și 2,4 g la sută celuloză.Sunt bogate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc și iod. Conțin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP și caroten.
Pe lângă faptul că sunt foarte hrănitoare, nucile au și valoare terapeutică bine definită: „Le sunt recunoscute atât proprietăți laxative cît și antidiareice, virtuți antitoxice la nivelul pielii și circulației limfatice”. De asemenea, au acțiune vermifugă, în special asupra teniei. Cura cu miez de nucă este indicată, ca adjuvant, în tulburările de stomac și intestine: ulcere, dispepsii, iritații, pirozis, diaree, constipație. Unii spun că miezul de nucă le provoacă afte și inflamații bucale, iritații ale mucoasei anale și inducerea de crize hepatice. Aceste neajunsuri pot fi evitate dacă după consum clătiți gura cu un decoct de salvie sau luați o linguriță de miere de albine. Sfărâmat la mixer sau făcut pudră, miezul de nucă nu provoacă iritație. În cură, doza maximă, nu trebuie să depășească 100 g pe zi, timp de o lună, sau 100 g o dată la două zile, timp de două luni. Se mestecă îndelung.
Nucile, recomandate persoanelor cu anemie
Nucile proaspete sunt foarte apreciate pentru gustul lor. Pentru a le reda, iarna, nucilor uscate savoarea celor proaspete, se recomandă să punem miezul la muiat în lapte cald, timp de 5-6 ore. Tot în acest scop, nucile în coajă se țin la înmuiat în apă rece, timp de 10 zile: „Prin conținutul bogat în cupru, nucile sunt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism și artroze, în stări precanceroase și tuberculoză, în special tuberculoză osoasă și, de asemenea, la bolnavii de sifilis și blenoragie. Constituie un excelent adjuvant în scrofuloză, pentru că favorizează drenajul limfei și al pielii”. Această calitate recomandă consumul miezului de nucă în tratamentul adenitelor supurate, în eczeme și impetigo. Conținutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în astenie, întârzieri de creștere, tulburări ale sistemului nervos, afecțiuni ale pielii, psoriazis și impotență. Nucile sunt un adjuvant excelent în tratamentul disfuncțiilor endocrine, tulburărilor hipofizei, insuficienței suprarenale, tulburărilor de ciclu menstrual și de menopauză. Nucile conțin tanin și, de aceea, au un efect astringent, folositor în tratamentul diareei. La persoanele constipate, pentru eliminarea materiilor fecale, nucile trebuie ținute în apă câteva ore, apoi uscate și mâncate.
Rețetă energizantă pentru persoanele cu astenie și surmenaj
Pentru persoanele slăbite, cu astenie și surmenaj, se recomandă următoarea rețetă energizantă: un pumn de miez de nucă mărunțit și amestecat cu o lingură de miere se mestecă îndelung, după care se bea un pahar de suc de fructe. Contrar unor afirmații, nucile nu fac rău la ficat și nu sunt contraindicate celor cu afecțiuni hepatice, doar că aceștia vor trebui să consume cantități mai mici, stabilindu-și singuri toleranța personală. În orice caz, nu se vor depăși 100 g/zi. De asemenea, pentru diabetici, nucile reprezintă un aliment prețios, datorită conținutului lor sărac în glucide. Ele nu provoacă tulburări și dificultăți de digestie dacă sunt corect asociate. Compoziția meniurilor în care sunt incluse le fac indigeste! Datorită conținutului lor bogat în grăsimi, felurile de mâncare asociate trebuie să fie ușoare. Nucile nu vor fi incluse într-o cină copioasă sau la prânz și nici după un mic dejun foarte bogat. Nucile se combină bine cu crudități, verdețuri, fructe acide și nu trebuie asociate cu carne, făinoase, produse de patiserie și dulciuri. Prin calitățile și conținutul lor, nucile pot înlocui carnea, constituind un aliment de bază în hrana vegetarienilor”.
Uleiul de nuci, greu de găsit
Extras și folosit cândva în gospodăriile țărănești, uleiul de nuci este astăzi greu de găsit. De acest ulei ar putea profita toți cei care suferă de hipercolesterolemie și sunt predispuși la ateroscleroză. Având 73-84 la sută acizi grași polinesaturați, uleiul de nuci se situează pe primul loc între uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60 la sută) și al celui de porumb (40-50 la sută), pentru proprietățile sale anticolesterolice. Conține acid linoleic, linolenic și oleic și foarte puțini acizi grași saturați (palmitic și stearic). Datorită conținutului bogat în acizi grași polinesaturati sau esențiali, uleiul de nuci este indicat în curele de protecție a aparatului cardio-vascular. În caz de hipercolesterolemie, este indicată o cură de 8-10 zile/lună, cu 2 linguri luate dimineața, pe nemâncate. Are și proprietăți tonice. Este indicat doar uleiul presat la rece. Gustul său este extrem de apreciat de către cunoscători. Doza de consum curent oscilează între 20 și 40 g/zi, în funcție de necesarul de lipide. Pentru tratamentul teniazei, se consumă timp de 3 zile consecutiv, în locul mesei de seară, o salată de cartofi preparată cu 60 ml de ulei de nuci”.
Este posibil ca astăzi să nu se mai producă ulei de nuci și din cauza faptului că acesta este destul de pretențios la păstrare, râncezind foarte ușor. Se poate păstra, totuși, un timp scurt, la frig și întuneric.
Sursa: www.evenimentul.ro
Sănătate
Consumul uleiului de nuci reduce acumularea de colesterol și riscul instalării aterosclerozei




