Consumatorii suceveni de droguri nu se regăsesc în statistici, deși numărul lor este tot mai mare

În rândul tinerilor din județ, tentația plantelor etnobotanice și a drogurilor de mare risc devine tot mai mare, numai la Spitalul de Urgență Suceavaajungând săptămânal una sau două persoane cărora li s-a făcut rău după consumul de substanțe cu efect halucinogen. În timp ce numărul celor care încearcă „senzațiile noi” date de droguri este în creștere, cei care ar trebui să lupte cu răspândirea acestui fenomen continuă să folosească metode învechite și fără vreun efect. În lipsa resurselor financiare și a unui centru de diagnostic și tratament, demersul autorităților locale se reduce la împărțirea pliantelor informative și la dialog.
În județul Suceava, deși fenomenul este recunoscut de autorități, dependenții de substanțe interzise nu prea se regăsesc în evidențele instituțiilor abilitate. De exemplu, datele contabilizate de Direcția de Sănătate Publică indică cifra zero la rubrica destinată consumatorilor de droguri, în ciuda faptului că spitalele internează frecvent astfel de cazuri. Directorul instituției, doctorul Alexandru Lăzăreanu, explică acest paradox prin faptul că tinerii atrași de substanțele interzise nu pot fi diagnosticați cu certitudine și, ca atare, nici nu pot fi incluși într-o statistică oficială.
Plantele halucinogene, pasul spre drogurile de mare risc
”Statisticile le au cei care dețin centre de toxicomani. Mulți consumatori ajung în spitalele noastre, chiar la Psihiatrie, însă medicii nu pot ști dacă este vorba de droguri sau altceva. Îi vezi cu simptome specifice, dar dacă spui că au luat droguri o faci pe pielea și răspunderea ta. Nu-i poți trece în statistici atâta timp cât nu ai certitudinea. Trebuie să dozezi drogul, fiindcă el poate să iasă fals pozitiv sau negativ, și numai într-un centru de tratament se poate face acest lucru. Pe cei în stare mai gravă, după ce îi stabilizează, medicii noștri îi trimit la Iași, la Centrul de toxicomani, unde sunt diagnosticați. Din păcate, Centrul nu ne trimite datele înapoi”, explică medicul.
El este de părere că fenomenul consumului de droguri, atât ușoare, cum sunt etnobotanicele, cât și de risc, cum ar fi heroina sau cocaina, este în creștere, dar el nu poate fi combătut atâta timp cât nu există posibilități de monitorizare.
”Pe mine nu plantele etnobotanice mă îngrijorează cel mai tare, ci faptul că sunt consumatori de droguri adevărate, iar pe ăștia ar trebui să-i internăm în centre speciale. În afară de campanii de promovare, care constau în distribuire de pliante informative și discuții, nu putem face nimic. Fără bani și centre de cură și post cură nu poți să faci mai mult”, completează șeful DSP Suceava.
Drogați la limita dintre viață și moarte, aduși la spital de cei din anturaj
Nici la nivelul Spitalului de Urgență Suceava, unitatea care internează cele mai multe cazuri de intoxicații cu substanțe ilegale, majoritatea etnobotanice, nu există o evidență clară.
Explicația pentru absența datelor statistice care să arate cât de cât amploarea consumului de droguri în județ este oferită de purtătorul de cuvânt al Spitalului, dr. Tiberiu Brădățan. El arată că amatorii de produse cu efect halucinogen, care ajung să aibă nevoie asistență medicală, sunt supuși unor teste rapide la UPU. Aceste investigații pot detecta prezența drogurilor în urină, însă sunt mai mult orientative.
„Testele pe care le facem noi sunt calitative, nu cantitative, și nu ne spun clar care este drogul consumat. Mai mult, rezultatele pot fi fals pozitive sau negative. De exemplu, dacă pacientul a luat un simplu paracetamol, el iese pozitiv pentru hipnotice, întrucât acest medicament conține o doză mică de acetilcisteină, care este trecută pe lista de droguri. Astfel, rezultatul este fals pozitiv”, declară medicul.
Tiberiu Brădățan adaugă că 90% dintre pacienți ajung la spital cu ambulanța, chemată de persoanele din anturaj, de la care, de obicei, se află și contextul în care s-a produs intoxicația. În majoritatea cazurilor este declarat, însă, consumul de etnobotanice, iar medicilor le vine foarte greu să facă diferența între cei care au apelat la astfel de plante halucinogene și cei care au recurs la drogurile rafinate, cum ar fi cocaină, heroină sau ecstasy.
Își recunosc rar dependența și evită să ceară ajutorul specialiștilor
”Unii declară o substanță etnobotanică fiindcă știu că este la limita legalității, tocmai ca să mascheze consumul de droguri de mare risc. Am avut pacienți care păreau mult mai gravi decât dacă s-ar fi intoxicat cu o banală plantă etnobotanică. Ultimul caz a fost chiar în această lună, când un tânăr s-a aflat pur și simplu la pragul dintre viață și moarte. El a ieșit pozitiv pentru barbiturice și cocaină, dar n-a recunoscut ulterior decât consumul de etnobotanice. Pentru confirmarea drogului este nevoie de teste de sânge, care se lucrează numai în laboratoarele de toxicologie din anumite centre universitare. La astfel de cazuri, noi chemăm Poliția Antidrog, care vine și face o anchetă preliminară în spital, ia probele de sânge recoltate de noi și le trimite la un Institut de medicină legală. Informațiile cu privire la rezultatele analizelor nu mai ajung la noi”, spune medicul.
Nici Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Suceava, înființat din anul 2005, nu deține date statistice elocvente. Aici sunt înregistrați doar circa 30 de tineri, care, singuri, aduși de părinți ori deferiți de alte instituții (cum ar fi Poliția, prin Serviciul de cercetări penale, Serviciul probațiune de pe lângă Tribunalul Suceava sau Spitalul), au cerut ajutor pentru a scăpa de dependența de droguri.
„Din punctul nostru de vedere, am făcut maximul”
”Noi colaborăm foarte bine cu alte instituții, pe partea de prevenire a consumului de droguri sau de deferire a cazurilor, dar pe noi nu ne-ar ajuta foarte mult evidențele lor, în cazul în care le-ar avea. Pe noi nu ne interesează numărul consumatorilor, ci serviciile pe care putem să le oferim acestora, dacă ne cer ajutorul, adică acea consiliere și evaluare psihologică, informarea și cazul în sine. Fiecare persoană este unică în felul ei și important este să ajungă să-și rezolve problemele la un moment dat”, spune psihologul Simona Sidoriuc, șeful Biroului Antidrog din cadrul Centrului.
Ea adaugă că instituția pe care o reprezintă luptă cu acest flagel și prin acțiuni de conștientizare și informare, derulate în școli, comunitate, familie, dar că rezultatele ar fi mai bune dacă resursele umane și financiare nu ar fi atât de limitate.
„Comunicarea este cea mai importantă. De obicei tu vii cu informația, iar ei cu întrebările. Mai avem jocuri de rol, concursuri cu tematică, cum ar fi mesajul antidrog, care este un proiect național. Din punctul nostru de vedere am făcut maximul, având în vedere că dispunem doar de trei angajați, pe educație învățământ, prevenirea criminalității și psiholog. Am ajuns și în acele zone izolate din județ, în care nu prea se fac activități. Totuși, este utopic să lupți fără să ai și fondurile necesare. Ar fi mai bine dacă s-ar aloca mai mulți bani în domeniul prevenirii consumului de droguri. S-ar putea face mult mai mult”, crede Simona Sidoriuc.
„Magazinele de vise” nu pot fi deocamdată închise
Polițiștii spun că nu pot face prea multe în privința combaterii consumului de substanțe etnobotanice, atâta timp cât cele vândute acum pe piață sunt în sfera legală. După ce, în luna februarie a acestui an, vechile droguri legale ce erau comercializate la „magazinele de vise” au fost interzise, acum pe piață sunt vândute altele, cu o compoziție puțin modificată față de primele.
Inspectorul Tudor Costîn, șeful Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava, ne-a declarat că în momentul de față în județ mai sunt deschise trei magazine care vând, pe timp de noapte, astfel de substanțe, două în Suceava și unul în Fălticeni, însă la acestea nu s-a descoperit ceva în neregulă, în sensul că substanțele comercializate făceau parte din categoria celor care nu sunt interzise.
„În câteva săptămâni așteptăm modificarea Ordonanței care interzice aceste substanțe, în sensul de a cuprinde și produsele vândute acum pe piață, iar numai atunci vom putea să combatem fenomenul cu mai multă eficiență,” a precizat șeful Serviciului Antidrog, subliniind însă că în ultima perioadă „comerțul se face la geamul mașinii”, după ce clienții contactează dealerul telefonic.
Fenomenul consumului de etnobotanice, în creștere
El a precizat că din rândul tinerilor ajunși la Spital cu intoxicații, structura de combatere a crimei organizate efectuează cercetări doar în cazurile în care există indicii că pacienții au consumat și droguri din categoria celor interzise, existând mai multe cazuri de acest gen.
„Dacă ne raportăm la numărul intoxicaților ajunși în ultima perioadă la spital, concluzia este că fenomenul este în creștere față de acum câteva luni de zile, de exemplu. Din păcate, unele din substanțele etnobotanice sunt mai nocive pentru organism chiar decât cocaina sau heroina”, a mai spus ofițerul de poliție.
Cea mai nocivă substanță este de obicei cea comercializată sub formă de prafuri, trase pe nas, iar unii consumatori iau mai multe doze într-o seară, pentru a nu pierde senzațiile pe care le oferă acestea. Aceste repetări ale dozelor atacă foarte puternic organele și pot duce inclusiv la deces.
Cannabisul, cel mai consumat drog
Ultimul studiu privind amploarea consumului de droguri în România s-a realizat în 2007, iar rezultatele acestuia au fost publicate anul trecut.
Potrivit acestuia, prevalența consumului de diferite droguri ilegale în rândul populației de 15-64 ani de-a lungul vieții este de circa 1,7%, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine, halucinogene, heroină sau opiacee.
Prin extrapolare, acest procent ne spune că din populația României în vârstă de 15-64 ani, aproximativ 300.000 de persoane au consumat cel puțin o dată unul din aceste droguri, de-a lungul vieții.
Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este cannabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy – 0,4%, heroină – 0,1%, halucinogene – 0,1%, cocaină (în ambele forme – bază sau crack) – 0,1%.
Cannabisul se consumă în toate regiunile țării, înregistrându-se următoarele procente: 5,6% în București, 1,3% în Transilvania, 1,1% în: Muntenia, Moldova, Banat-Crișana-Maramureș, 0,9% în Dobrogea și 0,6% în Oltenia.