Lipsa serviciilor și a programelor de formare pentru medici, dar și teama de stigmatizare sunt principalele motive din cauza cărora consumatorii problematici de alcool nu cer ajutor, rezultă dintr-un studiu național realizat de Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT).
Studiul evaluează serviciile medicale specializate adresate persoanelor cu consum problematic de alcool și evidențiază nevoia de servicii medicale și sociale specializate pentru acest grup la risc.
O primă problemă identificată se referă la lipsa programelor de formare, obligatorii și continue în curricula universitară și postuniversitară.
În acest moment, în România, principala specializare care abordează intervențiile în domeniul tratării tulburărilor legate de consumul problematic de alcool este psihiatria, intervențiile derulate în sfera acesteia fiind foarte apreciate în rândul persoanelor cu un consum problematic de alcool, cu peste 50 la sută dintre aceștia considerându-le a fi foarte bune.
De aceeași apreciere pozitivă beneficiază și grupurile de auto-ajutor de tipul „Alcoolicii Anonimi” sau centrele medico-sociale de intervenții în domeniul consumului problematic de alcool.
Prof. dr. Dan Prelipceanu, președintele de onoare ALIAT și șeful Catedrei de Psihiatrie a Universității de Medicină „Carol Davila” din București, a susținut, joi seara, într-o conferință de presă, nevoia urgentă de dezvoltare a unor intervenții și servicii specializate adresate persoanelor cu un consum problematic de alcool.
„În România, în acest moment, ne confruntăm cu o gravă problemă privind lipsa unor servicii medicale și sociale integrate în domeniul consumului problematic și al dependenței de alcool. Sistemul actual de servicii este încă într-o fază de subdezvoltare, lipsind un cadru formal de proceduri de lucru și de educație medicală continuă, iar nivelul de stigmă asociat acestui domeniu este la fel de mare atât în rândul medicilor cât și în rândul populației generale”, a declarar Dan Prelipceanu.
Directorul științific al ALIA, medicul Eugen Hriscu, a precizat că studiul scoate în evidență o serie de direcții de dezvoltare pentru un viitor sistem de tratament al abuzului și dependenței de alcool.
Specialiștii au arătat că medicii nu urmează deloc sau urmează foarte puțin programe de formare în domeniul prevenirii și tratării abuzului și dependenței de alcool.
„Cu toate că 76 la sută dintre medicii psihiatri intervievați consideră că aceste programe sunt foarte utile, peste 50 la sută dintre ei nu au urmat un curs de formare în ultimii trei ani, 33 la sută nu au urmat niciodată un astfel de curs”, se arată în studiu, prezentat joi seara îm cadrul conferințeio de presă.
Situația este și mai gravă în cazul medicilor de familie și al celor de alte specializări, unde 65 la sută nu au participat niciodată la un program de formare în domeniul consumului problematic de alcool.
Peste 80 la sută dintre medici, indiferent de specializare, nu știu de existența unor programe de formare obligatorie sau continuă în domeniul tratamentului abuzului și dependenței de substanțe.
Aproape jumătate dintre medicii psihiatri intervievați consideră că principala nevoie de dezvoltare în cadrul sistemului actual de tratament este instruirea personalului, urmată de creșterea numărului de unități și dotarea acestora.
Stigmatizarea reprezintă o altă problemă în accesarea de servicii specializate de către consumatorii problematici de alcool.
Atât medicii, cât și pacienții sunt de acord că stigmatizarea tulburărilor legate de consumul de alcool este principala barieră în calea accesării serviciilor de către cei care ar avea nevoie de acestea.
Majoritatea medicilor, pacienților și persoanelor cu un consum problematic de alcool din populația generală care nu au apelat la servicii au recunoscut că principala bariera în calea accesării serviciilor de către persoanele cu un consum problematic de alcool este stigma, rușinea si oprobiul social de a fi identificat ca având o problemă cu alcoolul.
„Astfel, 70 la sută dintre medicii specialiști intervievați, peste 50 la sută dintre persoanele care beneficiază de servicii pentru tratarea acestei probleme și 80 la sută dintre persoanele cu un consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii specializate au identificat stigmatizarea ca principala barieră în accesarea acestor servicii”, rezultă din studiu.
Inițiatorii studiului au ajuns la concluzia că serviciile existente nu reușesc să ajungă la pătura mai tânără a populației, cu o problematică mai puțin severă, iar femeile sunt mult subreprezentate printre beneficiarii serviciilor de sănătate.
„Peste 80 la sută din persoanele cu un consum problematic de alcool din populația generală și care nu au apelat la servicii nu cunosc instituții/servicii specializate în tratarea problemelor de abuz sau dependență de alcool în județul lor de reședință. Persoanele care apelează la servicii tind să fie de vârstă mai mare de 50 de ani (peste 50 la sută), când este de presupus că au ajuns la o severitate mare a dependenței de alcool”, se arată în studiu.
De asemenea, medicii de familie nu reușesc să depisteze precoce tulburările legate de consumul de alcool, ci doar în stadii avansate, 55 la sută dintre persoanele internate pentru o problemă legată de consumul de alcool primind informații despre abuzul de alcool de la medicul de familie, iar 44 la sută fiind fost îndrumați spre un serviciu specializat. În schimb, cu doar doi – trei la sută dintre persoanele neinternate au primit sfaturi legate consumul de alcool de la medicul de familie.
„În lipsa formării, medicii de familie recunosc rar cazurile mai ușoare de abuz de alcool și în spital ajung mai degrabă pacienți vârstnici, la care putem presupune un stadiu avansat al dependenței de alcool”, se mai arată în concluziile studiului.
Profesioniștii intervievați reclamă și absența ghidurilor și protocoalelor de lucru agreate la nivel național în domeniul intervențiilor specializate pentru tratamentul tulburărilor legate de consumul de alcool, singurul document oficial elaborat la nivel național cu privire la serviciile specializate din acest domeniu fiind încadrat în Strategia Națională Antidrog.
Studiul a fost dezvoltat de către ALIAT – sprijinit financiar de Heineken România – în colaborare cu agenția de cercetare sociologică Totem Communication, în cadrul platformei Alcohelp pentru prevenirea și tratamentul abuzului și dependenței de alcool.
Pentru realizarea studiului s-a plecat de la un eșantion reprezentativ concentrat pe trei publicuri țintă: persoane care beneficiază de servicii medicale pentru o tulburare legată de consumul de alcool (603 respondenți), persoane care au un consum problematic de alcool, dar nu apelează la servicii medicale (601 respondenți), și medici (546 respondeni), marja de eroare fiind de patru la sută.
Culegerea datelor a avut loc în intervalul 1 octombrie – 15 noiembrie 2011, la nivelul tuturor celor opt euroregiuni ale țării, studiul primind avizul Comisiei de Etică a Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București.
