Constituționalitatea ordonanței de urgență privind insolvența va fi dezbătută în 29 octombrie de judecătorii Curții Constituționale, după ce Avocatul Poporului a contestat OUG, invocând lipsa conformității unor dispoziții legale din actul normativ.
Avocatul Poporului a transmis în 9 octombrie la Curtea Constituțională sesizarea în cazul Ordonanței de urgență privind insolvența, invocând lipsa conformității unor dispoziții legale din actul normativ față articolul 1 alineatul 5 și articolul 15 alineatul 2 din Constituție.
Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, declara, în 11 octombrie, că în cazul OUG privind insolvența se poate extinde controlul privind constituționalitatea și asupra altor articole, dacă acestea au legătură cu cele despre care Curtea a fost sesizată.
„Noi suntem ținuți de sesizare pentru că nu ne putem sesiza din oficiu în nicio împrejurare decât când sunt propuneri de modificare a Constituției. Atunci obligatoriu ne pronunțăm. În situația asta ne pronunțăm numai pe ce am fost sesizați, dar dacă articolele cu care am fost sesizați au legătură cu alte articole din ordonanță putem să ne extindem controlul și asupra celorlalte”, a spus atunci Zegrean.
În sesizarea trimisă Curții Constituționale, Avocatul Poporului a ridicat direct excepția de neconstituționalitate a articolului 81 alineatul 3 și a articolului 348 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Ordonanța de urgență privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului”.
De asemenea, ordonanța prevede că „în planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiții ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului”.
Articolul 348 din OUG 91/2013 prevede că actul normativ intră în vigoare la 25 octombrie și „se aplică și procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepția dispozițiilor art. 183-203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.
Adoptarea acestei OUG a fost justificată de Guvern având în vedere actualul context economic, care impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici, la creșterea siguranței circuitului economic și a atractivității investiționale a pieței românești.
Avocatul Poporului arată în sesizare că OUG 91/2013 include „într-un singur act normativ” legislația generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislația specială, incidentă instituțiilor de credit și societăților de asigurare/reasigurare, reglementarea insolvenței grupurilor de societăți, precum și a insolvenței transfrontaliere. De asemenea, prin noul act normativ sunt reglementate modificări ale producerilor desfășurate în fața judecătorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată.
„În condițiile actuale, în care România, ca membră a Uniunii Europene, are obligația de a transpune o serie de acte normative europene, consecința firească fiind creșterea cantitativă a legislației, preocuparea pentru asigurarea securității juridice constituie o obligație. Prin urmare, în activitatea de elaborare, modificare sau abrogare a unor acte normative care conțin norme de procedură, principiul securității juridice trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigențe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia”, a arătat Avocatul Poporului în sesizare.
În ce privește încălcarea articolului 1 alineatul 5 din Constituție, Avocatul Poporului a arătat că prin dispozițiile acesteia, potrivit cărora respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, se instituie o obligație generală impusă tututor subiecților de drept, inclusiv puterii executive, care în activitatea de legiferare trebuie să respecte legea fundamentală și să asigure calitatea legislației.
„Este evident că pentru a fi aplicat în înțelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil și totodată să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi”, a precizat Avocatul Poporului.
Acesta a menționat și că CEDO a statuat importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia, instituind și o serie de repere pe care legiuitorul trebuie să le respecte.
„Prinicipiul previzibilității impune ca autoritățile publice să normeze relații sociale prin adoptarea de acte normative care să intre în vigoare, în cazuri justificate, după trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel încât să permită oricărei persoane să poată recurge la consultanță de specialitate în vederea adoptării unei atitudini potrivite. Lipsa unei asemenea exigențe a normelor juridice determină o nesiguranță a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vătămarea drepturilor subiecților de drept vizați de ipoteza normei legale”, se mai arată în sesizarea Avocatului Poporului.
Totodată, asigurarea securității juridice trebuie observată cu mai multă strictețe în cazul regulilor cu implicații și consecințe financiare, astfel încât cei vizați de acestea să cunoască precis întinderea obligațiilor impuse, a susținut Avocatul Poporului în documentul citat.
„În aceste condiții, dispozițiile art. 348 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2013, care prevede că noile reglementări se aplică tuturor procedurilor aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ, cu excepția prevederilor art. 183-203, nu sunt constituționale”, a arătat Avocatul Poporului în sesizare.
De asemenea, dispozițiile articolului 81 alineatul 3 din OUG 91, care fixează un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, „pot fi considerate neconstituționale în raport cu articolul 1 alineatul 5 din Constituție, întrucât cei pentru care s-a declanșat procesura de insolvență în timpul legii vechi nu au posibilitatea să prevadă că o reglementare ulterioară le va afecta existența ca subiecți de drept privat.
În ce privește neconcordanța dispozițiilor articolului 348 din OUG 91 în raport de articolul 15 alineatul 2 din legea fundamentală, Avocatul Poporului a arătat că la stabilirea sferei de acțiune în timp a legii trebuie să se țină cont atât de prioritatea legii noi față de cea veche, dar și de siguranța raporturilor juridice, care presupune ca acestea „să nu fie desființate sau modificate fără un motiv de ordine publică”.
Avocatul Poporului a menționat că, în actualul context legislativ, legiuitorul a ales ca noile dispoziții de procedură civilă să se aplice numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
„În aceste condiții, acordarea unei perioade de timp suficiente pentru analiza noului act normativ este necesară, încât înțelegerea și aplicarea procedurilor instituite să respecte întocmai voința legiuitorului de a echilibra interesele debitor-creditor în procedura insolvenței, de a limita cauzele care generează reducerea șanselor de recuperare a creanțelor și de a eficientiza instrumentele pre-insolvență, precum și a încuraja înțelegerile extra-judiciare creditor-debitor pentru depășirea dificultăților financiare fără a aduce atingere drepturilor constituționale ale subiecților de drept implicați”, a precizat Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului a cerut Curții Constituționale, prin contestarea Ordonanței de Urgență privind insolvența, să se pronunțe dacă este constituțional sau nu ca toți cetățenii să plătească taxe, iar decizia CC va reprezenta un mesaj foarte clar în acest sens, declara atunci premierul Victor Ponta.
Președintele Traian Băsescu declara, în 7 octombrie, că Ordonanța de urgență 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței cuprinde un articol care este discriminatoriu pentru că reglementează strict pentru audiovizual.
În 8 octombrie, PDL a transmis Avocatului Poporului solicitarea de ridicare a excepției de neconstituționalitate cu privire la articolul 81 din OUG privind insolvența. PDL arăta că prin această prevedere se încalcă mai multe articole din Constituție.
Democrat-liberalii menționau în acest sens articolul 1 alineat (4), potrivit căruia „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor”, articolul 16 alineat (1), conform căruia „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, și articolul 31, alineat (1), care prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”.
Prevederile articolului 81 din Codul insolvenței au fost criticate și de mai multe ONG-uri, ca Reporteri fără Frontiere, ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent, care au susținut că aceste dispoziții pun în pericol libertatea presei și dreptul la informare al publicului, sunt restrictive, instaurează un regim discriminatoriu și creează premisele unor posibile abuzuri.
